* Peste jumătate dintre concediaţii din sistem… nu există! *
Am primit o situaţie detaliată cu reducerile exacte operate de Consiliul Judeţului la aparatul propriu şi la instituţiile din subordinea. Astfel, la aparatul propriu al CJ, unde există 237 de posturi (dintre care 53 posturi contractuale, restul, fiind funcţii publice), se desfiinţează practic 26 de posturi.
Pentru a îndeplini însă şi ordinul imperativ al Guvernului, salvarea a venit din faptul că şi până acum s-a angajat cu măsură, 45 de posturi fiind vacante.
Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Galaţi are, adică a avut până acum, 42 de posturi (8 contractuali) şi pierde doar un post contractual – un post de altfel vacant.
Camera Agricolă a Judeţului are 33 de posturi, dintre care două contractuale. S-au desfiinţat 11 posturi vacante, dintre care unul era contractual.
Biblioteca „V.A. Urechia” are 100 posturi ocupate şi nouă vacante. S-au desfiinţat cele vacante, plus 15 dintre posturile ocupate.
Centrul Cultural „Dunărea de Jos” are 122 de posturi ocupate din 180 posibile. Aici s-a tăiat cel mai mult – 40 de posturi, plus 58 vacante (preşedintele CJ Eugen Chebac invoca mărirea artificială a schemei, prin angajări politice).
Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii avea 109 locuri ocupate din 121 posibile. Aici s-au desfiinţat 29 de posturi efective şi 12 posturi vacante.
Muzeul de Artă Vizuală avea 38 de posturi ocupate din cele 40 posibile. Aici s-au desfiinţat patru posturi şi două posturi vacante.
Muzeul de Istorie avea 48 de posturi ocupate din 60 posibile. Şapte posturi au fost desfiinţate şi s-a renunţat şi la cele 12 posturi vacante.
Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat al Judeţului avea 69 de locuri ocupate din 87. S-au desfiinţat 10 posturi şi 18 posturi vacante.
Deci, din 912 posturi deţinute de CJ şi instituţiile subordonate au rămas 613, puţin peste 67 la sută. Posturile desfiinţate efectiv au fost de fapt 131, până la limita cerută de Guvern s-au desfiinţat însă şi… posturile fantomă - 168 de posturi vacante.
Deci mult mai mulţi au fost oamenii invizibili concediaţi decât cei daţi afară efectiv. Chiar şi aşa, decizia, foarte dureroasă, de a da oameni afară în plină criză, când locurile de muncă nu se mai găsesc, a mai fost îndulcită prin angajarea unora dintre concediaţi la firme care au contract cu Consiliul, sau prin ieşirea la pensie a unor angajaţi.
Ce pierde şi ce câştigă Consiliul, ca şi celelalte sectoare vii ale României, prin aceste concedieri, rămâne de văzut, caz cu caz. Ideea este că, la fel ca şi în cazul altor entităţi, şi CJ îşi păstrase destule locuri vacante, după legislaţia veche.
Deci economii s-au mai făcut şi până acum. Salariile descurajante fac însă ca în administraţie în general să nu se înghesuie specialiştii, aşa că este bine că nu au apărut concedieri, de pildă, şi la Direcţia de Dezvoltare Regională, deja rodată în a aduce bani europeni.
Mai suplu sau mai slab?
Va fi mai eficient CJ cu mai puţini oameni, când şi aşa nu erau acoperite locurile vacante? Preşedintele CJ Eugen Chebac afirma că s-a produs chiar mult aşteptata reformă…
Guvernul şi-a făcut socoteala pe hârtie şi a fost satisfăcut: s-au făcut exact reducerile cerute! Altfel, conducerea CJ răspundea penal. În realitate însă, peste jumătate dintre posturile desfiinţate erau vacante, deci nu erau plătite: nu vor aduce economii.
Este, dacă vreţi, o idee la fel de genială ca acea a lui Cicikov, personajul din romanul „Suflete moarte”, de Gogol, care cumpăra pe nimic… ţărani clăcaşi, dar nu vii, ci morţi între recensăminte, ca să apară cu avere.
Dacă Cicikov ieşea în câştig, Guvernul României nu va ieşi. E ca şi cum ai impozita morţii! Măcar, peste jumătate dintre concediaţii de la CJ nu vor ieşi în stradă şi nu vor cere ajutor de şomaj…
