- Doamnă deputat, ce au făcut alte state UE şi nu am făcut noi pentru ieşirea din criză?
- Din păcate, criza economică şi financiară a atins toate statele UE. Şomajul este la cote alarmante - la nivel european media este de zece la sută, dar există ţări ca Spania sau Lituania în care şomajul a ajuns la 22 la sută. Alte state au investit în domenii strategice, care pot asigura locuri de muncă şi au încurajat sectorul privat.
Este normal ca măsurile luate de Guvern, ca reducerea finanţărilor în domeniile în care statul trebuie să se implice - sănătate, educaţie, siguranţa cetăţeanului, asistenţă socială - să îi facă pe români să se simtă abandonaţi. Măsurile sociale ţin de fiecare stat membru, dar este de datoria fiecărui stat să garanteze un trai decent.
- Guvernanţii români se plâng mereu că nu sunt bani!
- Fondurile europene sunt cele mai ieftine resurse financiare la care are acces un stat membru. România are aproape 32 de miliarde de euro pentru perioada 2007-2013, din care 19,7 miliarde pentru proiecte de dezvoltare, restul fiind pentru agricultură şi dezvoltare rurală.
Banii alocaţi în 2007 pot fi cheltuiţi până la finele lui 2010. De la finele acestui an tot ce a fost alocat pentru 2007 şi nu a fost cheltuit, va fi pierdut pentru România şi urmează din 2011 pierderile corespondente anului 2008 şi tot aşa. România, dacă îşi face radiografia cu simţ de răspundere poate cere Comisiei Europene realocarea unor bani dintr-un program operaţional către altul şi astfel să nu piardă banii şi să aibă o absorbţie mai bună în domeniile în care s-au depus multe proiecte eligibile care nu sunt finanţate.
În plus noi, în PE, am început să discutăm perspectiva financiară 2014-2020 şi dacă un stat nu performează va fi mai greu să te baţi pentru nişte obiective finanţate de UE cât timp nu ai făcut dovada că ai absorbit fonduri europene date pentru îndeplinirea acelui obiectiv.
- Măsurile Franţei în privinţa rromilor au stârnit reacţii în PE? Pun sub semnul întrebării aderarea în spaţiul Schengen?
- PE a adoptat o rezoluţie prin care a criticat măsurile luate de Franţa considerându-le discriminatorii pe bază de etnie. Un punct al rezoluţiei menţionează că situaţia rromilor din UE nu poate să impieteze în niciun fel foarte apropiata aderare a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.
Sunt multe ţări în care populaţia de etnie rromă este foarte mândră de origini şi tradiţie, fie că se numesc gitannes sau gypsy ori gitanos. Spaţiul Schengen, pentru români, înseamnă că, dincolo de libera circulaţie, se va putea călători pe culoare care nu vor mai necesita prezentarea unui document de identitate sau paşaport.
- În 2019, când vom fi la cârma Consiliului Uniunii Europene, cum va arăta România?
- Îmi doresc ca România să fie prosperă şi cetăţenii ei să poată găsi locuri de muncă din care să-şi asigure un trai decent. Pentru români este extrem de important să fie recunoscuţi ca egali, să fie respectaţi şi apreciaţi oriunde în Europa şi să poată discuta, să poată lucra de la egal la egal cu toţi semenii lor din UE.
