* Bujorenii nu se prea sinchisesc de selectarea deşeurilor * Staţia de compostare face cu greu faţă situaţiei * O investiţie germană de milioane de euro din gunoi *
De aproape două săptămâni, Primăria oraşului Târgu Bujor se chinuieşte să-i convingă pe cetăţeni să ţină seama de etichetele containerelor şi să depoziteze selectiv gunoiul. Ţi-ai găsit! La tomberonul pentru sticlă din spatele Primăriei, un „civilizat” pusese boască de struguri. S-a gândit pesemne că şi vinul se pune şi în sticle, deci merge!
Primarul PSD Ştefan Arfire are însă speranţe: „Noi ne străduim să aducem colectivitatea la nivelul UE, iar o parte nu vrea să înţeleagă. La două-trei zone o să pun un om să monitorizeze punctele de depozitare a gunoiului. Amenzile pentru depozitare necorespunzătoare sunt şi ele prevăzute în hotărâri de Consiliu Local”.
„Prin şcoli am făcut instruiri cu diriginţii să le explice copiilor, iar aceştia părinţilor cum să pună gunoiul. Pregătim un material pentru staţia de radioficare. Eu vreau să cred că, mai devreme sau mai târziu, şi bujorenii vor înţelege că trebuie să facem o depozitare selectivă cum spun normele europene”.
Pe 30 iulie anul acesta s-a finalizat proiectul de depozitare selectivă a deşeurilor din Târgu Bujoru, iar în 2009 s-a dat în folosinţă staţia de compostare a deşeurilor, a doua de acest tip din ţară. Primarul recunoaşte cu mâna pe inimă că dacă nu era Consiliul Judeţului Galaţi să asigure cofinanţarea şi TVA nu putea finaliza nimic.
Dificultăţi
În ciuda restructurării impuse de guvern, primarul nu şi-a permis să dea pe nimeni afară de la serviciul de salubrizare al localităţii, pe care l-a transformat în SRL. La Staţia de compostare a gunoiului ar fi fost nevoie de mai mult personal:
„Din punctul meu de vedere, Staţia de compostare trebuia să aibă o capacitate mai mare. Oamenii pe care îi avem încadraţi nu fac faţă unui volum atât de mare. Dacă până în 2009 mai aveam acele puncte de depozitare a gunoiului menajer şi de grajd, acum am închis acele rampe şi totul se duce la staţie, mai puţin gunoiul de grajd”.
„Facem cu greu faţă, dar doresc să propun Consiliului Local să mai angajăm 4-5 oameni pentru că am posturi libere. Dar să vedem dacă cei de la Agenţia Naţională a Funcţionarului Public ne aprobă”, ne-a spus Ştefan Arfire.
Cine vrea compost?
Contractele cu societăţi comerciale pentru materiale refolosibile aduc venituri substanţiale, asigură toate cheltuielile materiale şi combustibilul pentru utilaje. În schimb nimeni nu vrea compost:
„Nu găsim unde să-l distribuim. Am dat cam 80 de tone de compost la Vega, dar mai avem vreo 200 de tone şi producem în continuare. Depozitând acolo îngrăşământul ne blocăm. Am dat şi pe internet anunţ, dar nu ne caută nimeni. Compostul trebuie luat de acolo. Mai avem şi gunoaie necompostabile care trebuie duse la Galaţi şi costă”, se plânge edilul oraşului.
Biogaz, energie electrică şi apă caldă
Vestea bună este că autorităţile sunt în discuţii avansate cu o societate din Germania, cu sediul la Tecuci, pentru construirea unor staţii de producere biogaz şi energie electrică din surse refolosibile.
„Dacă s-ar realiza, am câştiga energia termică gratis. Am făcut documentaţie şi am putea să racordăm la acest sistem toate instituţiile publice. Săptămâna aceasta urmează să batem în cuie această investiţie colosală, de peste 20 de milioane de euro”.
„În prima etapă vor fi angajaţi 50-60 de oameni, dar ulterior îşi vor găsi de lucru 300. Vă daţi seama, 300 de familii salvate de la sărăcie! Staţia s-ar face în fosta secţie de vinificaţie SC Vinton SRL. Până acum, 70 la sută din lucruri sunt bune, sperăm să batem palma”, ne-a declarat primarul.
