Galaţiul are de toate: balcoane şi balconaşe crescute ca abcesele pe faţadele blocurilor cu apartamente cât cutia de chibrituri, clădiri „moţate”, turnuleţe, construcţii de un kitsch orbitor, dar şi vechi imobile de epocă renovate în stil modern şi vopsite în roz bombon, precum lenjeria de damă. Avem adevărate bijuterii arhitecturale transformate în sorcove după gustul îndoielnic al noilor stăpâni sau clădiri-monument de arhitectură lăsate să se macine în degradare, dar de pe ferestrele cărora scot capul antene parabolice. Fie că e vorba de cartiere muncitoreşti sau de buricul târgului Galaţiul nu duce lipsă de kitschuri arhitecturale. Cum este posibilă apariţia lor şi ce măsuri pot fi luate pentru a nu mai polua urbanistic oraşul am discutat cu arhitectul-şef al municipiului Galaţi, Teodora Voicilă.
Artă batjocorită
Arhitectul şef al Galaţiului a subliniat că, pentru orice fel de intervenţii la clădirile clasate ca monument sau pentru orice alte clădiri amplasate în ansamblurile urbane cu valoare istorică, trebuie obţinut avizul de la Comisia zonală de Cultură. „Pentru acest aviz, beneficiarul şi proiectantul avansează o documentaţie pentru autorizaţie, documentaţie în care se specifică în mod detaliat intervenţiile propuse, inclusiv materiale şi culori. Dacă s-a obţinut avizul comisiei, înseamnă că intervenţia propusă este în regulă; ceea ce se întâmplă în fapt se datorează nerespectării acestui aviz şi autorizaţiei de construire”, a explicat arhitecta. Noul Plan Urbanistic General cuprinde prevederi speciale pentru protejarea zonelor catalogate drept situri cu valoare istorică, iar Planurile Urbanistice Zonale care vor fi realizate ulterior au misiunea de a le reglementa în amănunt.
Proiecte nerespectate
Cât despre noile clădiri construite în oraş, legislaţia în vigoare, spune Teodora Voicilă, prevede că autorizarea este permisă numai dacă se respectă imaginea urbană, dacă nu degradează ansamblul arhitectural şi dacă sunt corespunzătoare. „Teoretic sună foarte bine, în practică e mai complicat să respingi autorizarea atâta timp cât nu există o entitate, o comisie care să poată decide dacă e în regulă din punct de vedere estetic sau nu. Eu pot respinge documentaţiile sau pot solicia modificări, completări, în măsura în care nu sunt respectate normativele în vigoare. Dar niciun normativ nu îmi spune: dacă are turnuleţ nu e bine. Aici ar trebui întrebaţi proiectanţii şi beneficiarii care nu respectă proiectele, care fac cum vor ei, vin la intrare în legalitate dacă mai vin, de multe ori nici măcar atât nu fac, deci răspunderea e a tuturor pentru mediul pe care îl creăm nu numai a arhitectului şef care autorizează”, ne-a declarat Teodora Voicilă. În ceea ce priveşte balcoanele construite sau improvizate de locatarii blocurilor cu patru etaje de prin Micro 19 şi 40, arhitectul şef spune că ar putea fi reglementate unitar prin hotărâri de Consiliu Local care să stabilească tot ceea ce trebuie făcut acolo unde s-a intervenit. Pe de altă parte, Teodora Voicilă admite că reacţia gălăţenilor ar putea fi legată de lipsa posibilităţilor financiare „dacă aveam bani făceam de la bun început frumos”. Pe de altă parte, prin lege asociaţiile de proprietari vor fi obligate să ia măsuri de întreţinere şi reparare a faţadelor, în caz contrar, vor fi notificate.
