* Iepurele electoral roade voturi de la candidaţii puternici şi, cu ajutorul lui, un candidat poate cunoaşte diferenţa între a fi primar ales şi a pierde * Cât de periculoşi au fost la alegerile trecute iepurii electorali şi ce dezastru pot face la alegerile din 10 iunie?
Nu are urechi lungi, nici codiţă pufoasă şi nu aduce ouă de ciocolată sau hăinuţe de Paşti. Nici nu roade morcovi, dar se arată la fel de prietenos ca şi animăluţul de care vorbim. Iepurii electorali rod voturi de la candidaţii puternici şi, cu ajutorul lor, un candidat poate cunoaşte diferenţa între a fi primar ales şi a fi primul pe lista pierzătorilor. Cine-s ei?
La fiecare alegeri i-am întâlnit, chiar dacă nu le-am spus direct pe nume – iepuri electorali. Oficial, poartă nume mai mult sau mai puţin cunoscute, se bucură de ceva simpatie din partea gălăţenilor şi, la prima impresie, par singuri împotriva tuturor. Uneori se pretind independenţi politic, deşi au în spate un partid, ori un interes faţă de un candidat. Alteori au susţinerea unui partid, dar reuşesc să adune voturi şi să convingă mai mult decât formaţiunea politică. Pe 10 iunie ne vom decide soarta şi primarul într-un singur tur de scrutin. Cu siguranţă, iepurii nu vor lipsi, iar unii au furat deja startul competiţiei. Acum, mai mult ca oricând, votul pe care îl daţi are o valoare imensă. Alegeţi să votaţi şi nu vă risipiţi votul!
Ţopăială pe voturi
La alegerile trecute, scopul iepurilor electorali a fost să-l „lucreze” pe al doilea sau pe al treilea candidat puternic, astfel încât acesta să rateze şansa de a intra în al doilea tur de scrutin. Şi astfel i-au deschis candidatului în faţa căruia a „ţopăit” drumul către o victorie sigură şi mult mai uşoară.
În situaţia de pe 10 iunie, când totul se joacă într-un singur tur de scrutin şi fiecare vot contează, iepurii electorali pot face ravagii. Îi pot „roade” mandatul unui candidat oferindu-i altuia şansa de a ne conduce în următorii patru ani. Singura soluţie pentru a opri cursa iepurilor electorali este o prezenţă cât mai mare la urne şi un vot perfect conştient de valoarea lui reală.
Localele din 2008
În vara lui 2008, Dumitru Nicolae (PSD) şi Andrei Lişinschi (PD-L) au intrat în al doilea tur de scrutin, pentru fotoliul de primar al municipiului Galaţi cu 33.052 de voturi adică 35,48 la sută şi, respectiv, cu 22.012 de voturi, adică 23,63 la sută. S-a vorbit atunci de faptul că prezenţa candidatului independent Corneliu Mangalea în cursa pentru Primărie n-a avut decât un singur scop: să rupă voturi de la liberalul Marius Stan şi să-l împiedice pe acesta să intre în turul al doilea unde l-ar fi putut înfrânge mai mult ca sigur pe Dumitru Nicolae.
La acel moment, liberalul Marius Stan a fost votat de 17.534 gălăţeni, mai multe decât a primit PNL la Consiliul Local, iar Mangalea nu a reuşit să obţină decât 4.282 de voturi. Dacă adunăm voturile lui Mangalea cu cele ale lui Stan putem vedea cât de aproape ar fi fost liberalul de intrarea în cel de-a doilea tur de scrutin, în locul lui Andrei Lişinschi. Tot atunci, Răzvan Avram, finul preşedintelui PC Eugen Durbacă, a beneficiat de votul a 11.012 cetăţeni. La mărunţişuri electorale obţinute în 2008 îi mai putem trece pe: Marin Costel, candidatul PRM - 1.687 de voturi, Igor Pârgu (PNG-CD) cu 1.057 de voturi, Florin Ionel Cernat (PER) - 897 de voturi, Constantin Telegan (PNŢCD) – 561. La te miri ce şi mai nimic au luat din voturi: jurnalistul Silviu Vasilache –Partidului Verde cu 460 de voturi, Gheorghe Balâc, PNDC (aflat, al acel moment după gratii) - 245 de voturi, jurnalistul Puiu Adrian Stanciu din partea Asociaţiei Italienilor - 231 de voturi şi Ion Grosu (PAS) cu 134 de voturi.
Par puţine, dar adunate între ele pot atârna greu în balanţa voturilor pentru edilul oraşului. Aproape fiecare dintre aceştia a spus, înaintea celui de-al doilea tur cui dă voturile, dacă nu public, măcar în cercul său de votanţi, şi a asigurat astfel un plus capital electoral şi de voturi unuia dintre candidaţi. Dovada finală este că, pe 15 iunie 2008, în al doilea tur de scrutin, Dumitru Nicolae a fost votat de 60.206 gălăţeni, în timp ce contracandidatul său, Andrei Lişinschi, a fost votat de 24.366 de gălăţeni.
Scrutinul din 2004
În primul tur al alegerilor locale din 2004, Dumitru Nicolae a adunat 43.212 voturi, iar Eugen Durbacă - 31.434. În ordine, al treilea candidat la funcţia de primar clasat sub linie a fost atunci independentul Andrei Lişinschi, acesta fiind votat de 24.995 de gălăţeni. Mai multe decât avea să obţină patru ani mai târziu, în calitate de candidat portocaliu. Lucian Podlati (PRM) a adunat 3.658 de voturi. Au urmat, cu sau fără urechi electorale: Mirela Praisler (PNŢCD), cu 1.408 voturi, Adriana Smaranda (PNG) - 842 de voturi, Pompiliu Comşa (PUNR) - 751 de voturi, Nestor Călin (PSD "C.T.P") - 566 de voturi, Alexandru Pohrib (PER) - 460 de voturi, Gheorghe Papatraian (PMR) - 334 de voturi. Nu-l putem neglija pe actualul prefect Paul Florea care, în postura de candidat al Alianţei Populare, s-a bucurat de 319 voturi. Fiecare dintre aceştia a avut, mai mult sau mai puţin declarat, scopul de a rupe voturi şi de a împrăştia voinţa gălăţenilor. În cel de-al doilea tur de scrutin din 2004, Dumitru Nicolae l-a învins pe Durbacă, scorul final fiind de 65.350 de voturi la 52.254.
Foto: Bogdan Codrescu şi montaj Ionantan Ţuţu
