„Personal, dacă nu era domnul Blaga, nu m-aş fi reactivat în politică” * „Galaţiul este lăsat cumva în afara axelor de dezvoltare ale ţării”
După ce apele referendumului se liniştesc, PDL Galaţi va trebui să răspundă pentru rezultatele de la alegerile locale, iar Mihai Capră are şanse mari să preia şefia organizaţiei. Fost prefect şi secretar de stat, Mihai Capră a fost silit să facă faţă unor cote istorice pe Tecucel, Dunăre, Prut şi Siret. Despre toate acestea şi despre relaţia pe care o are cu liderul naţional al PDL, Vasile Blaga, am discutat într-un interviu:
- Atât ca prefect, cât şi ca secretar de stat aţi lucrat cu ministrul Vasile Blaga. Care este relaţia cu liderul naţional al PDL?
- Până la inundaţiile din 2005, când eram numit de cinci luni prefect, ne întâlnisem formal. Atunci a venit la Galaţi şi a stat foarte mult şi aşa ne-am cunoscut mai bine. Ne-a apropiat şi o carieră profesională comună, şi el este inginer, a lucrat la o întreprindere din oraşul Ştei, din judeţul Bihor, ne-am descoperit şi cunoştinţe comune din acea perioadă profesională. După, am păstrat o relaţie de amiciţie şi de fiecare dată îmi face plăcere să mă întâlnesc cu domnia sa. Ne cunoaştem şi ca familie.
- Este adevărat că veţi prelua şefia PDL Galaţi?
- Dl preşedinte Blaga a spus clar: organizaţiile judeţene care au scos scoruri foarte slabe - şi, din păcate, este cazul organizaţiei din Galaţi - vor trece printr-un proces de reevaluare şi vor trebui luate măsuri să revitalizăm situaţia. În Galaţi, la municipală scorul a fost dezastru, 6,9 procente, trei consilieri locali. Este adevărat, au fost discuţii, dar l-am rugat pe dl Blaga să amânăm că n-are rost în această perioadă, când energia noastră trebuie canalizată spre referendum, să ne ocupăm cu aşa ceva. Mă interesează organizaţia judeţeană. Decizia va fi luată în Biroul Permanent Naţional şi va deveni efectivă. Personal, dacă nu era dl Blaga, nu m-aş fi reactivat în politică.
- De ce credeţi că s-a ajuns la asemenea rezultate?
- Cred că a fost o greşeală faptul că s-a renunţat la sigla PDL. Ca unul care am fost implicat în actul de guvernare, personal, mie nu mi-e ruşine de aceşti ani de guvernare. Sigur, poate erau şi alte soluţii mai bune. Dar buna-credinţă, faptul că în final s-a dorit acea stabilizare macro-economică care ne-a pus într-o situaţie favorizantă faţă de alte ţări din zonă, nu zic să ne lăudăm cu ea, dar să nu ne fie ruşine. Era bine dacă aveam tăria de a candida sub sigla PDL. Ştiam exact unde suntem.
- Care este secretul pentru a face faţă unor situaţii de urgenţă?
- Am avut neşansa - chiar dacă din punctul meu de vedere a însemnat o experienţă bogată - de a atinge în zona Galaţiului maxime istorice pe toate apele importante din zonă, Siret, Dunăre, Prut, nu mai spun de Tecucel. E un firicel de apă, poţi să faci dig din două sape şi în 2007 a fost ceva de neimaginat. Faptul că am condus oameni aproape de când mă ştiu - am terminat facultatea în 1975 şi în 1978 eram şef de atelier în Combinat - m-a ajutat. Am avut şansa să lucrez cu profesionişti dedicaţi meseriei, cei de la ISU cu care am avut o colaborare excepţională.
- În 2010, Dunărea era să ne inunde şi de atunci nu s-a făcut nimic.
- Dunărea rămâne un obiectiv cu un grad de periculozitate ridicat. Să nu uităm că în 2006 am avut un maxim istoric, depăşit în 2010. Periodicitatea cu care s-au atins aceste maxime istorice ne spune că oricând ne putem trezi cu probleme deosebite. Din păcate nu s-a făcut nimic pe tot cursul Dunării. În opinia mea, două chestiuni trebuie rezolvate rapid. Prima este legată de realizarea unui dig de protecţie pe malul stâng al Dunării, în zona Valea Oraşului. Avusesem o discuţie cu dl primar Nicolae să întocmească un studiu în acest sens urmând ca apoi să găsim o soluţie de finanţare, inclusiv prin bugetul de stat pentru că e o lucrare care presupune un anumit grad de investiţii pe care nu cred că numai oraşul ar trebui să-l facă. Cea de-a doua este să ne gândim la renaturarea Dunării. Ca persoană particulară, mi-ar plăcea să rupem digul acela complet, să renaturăm tot malul drept al Dunării şi să redăm frumuseţea care era odată în această zonă. Raţional nu putem gândi în parametrii aceştia. În 2010, după ce lucrurile s-au liniştit, am fost la Grindu şi mai că erau să mă linşeze oamenii că intenţionam să-i băgăm sub apă, deşi prima noastră grijă atunci a fost să realizăm acel dig de contur pentru satul Grindu.
- Şi atunci ce-ar trebui făcut?
- Soluţia este cea pe care au abordat-o în studiul de fezabilitate cercetătorii olandezi: un sistem de canale care să plece din zona Jijila, de pe braţul Dunării, care să taie toată această zonă, să iasă dincolo de Grindu şi să creeze o reţea de canale, astfel încât să putem potenţa turistic această zonă, să putem prelua excedentul apei din Dunăre în momentul în care viiturile ajung aici şi, de ce nu, să revitalizăm zona prin lucrări de irigaţii. Reprezintă o investiţie serioasă şi se pot accesa bani europeni fie pe strategia Dunării, fie pe fondurile structurale. Vorbim de o zonă care ţine de Tulcea. Aici ne putem gândi că totuşi regionalizarea trebuie făcută pentru că actuala fărâmiţare în 42 de unităţi administrative este nelucrativă. Noi gălăţenii, care suntem foarte interesaţi de ceea ce se întâmplă pe malul drept al Dunării nu ne putem implica, nefiind în jurisdicţia noastră, deşi ne afectează viaţa. Ar trebui să se implice toată lumea, indiferent de culoare politică. Galaţiul este lăsat cumva în afara axelor de dezvoltare ale ţării şi trebuie făcut ceva să ne revenim.
