- Iniţiativa este primită cu rezerve de către conducerea CET, care tocmai a relansat privatizarea unităţii
Dacă preţul gigacaloriei ar fi scăzut de câte ori, în ultimii şase-şapte ani, s-a vorbit de preluarea Electrocentrale de către Primăria municipiului Galaţi, probabil că am fi avut cea mai ieftină căldură din ţară… asta dacă n-o primeam deja gratis. Cert este că, dacă tot se apropie sezonul rece, potrivit tradiţiei, administraţia locală îşi îndreaptă ochii şi dorinţele către CET. Interesul este cu atât mai mare acum cu cât societăţii Apaterm i se apropie funia de par. Doar zece zile o mai despart de momentul în care instanţa va da verdictul în privinţa falimentului. În acest moment, la Primăria municipiului Galaţi se analizează foarte temeinic ce înseamnă preluarea, în orice context, cu sau fără datorii, a Electrocentrale. Potrivit declaraţiilor pe care primarul municipiului Galaţi, Marius Stan, le-a făcut într-o emisiune tv, ideea preluării CET la Primărie a fost lansată în cadrul unei discuţii la ministerul de resort. Iar reacţia ministerului a fost cât se poate de entuziastă „Da! Mâine!”. Interesul primarului faţă de Electrocentrale poate ridica unele semne de întrebare, câtă vreme, cu o săptămână în urmă, la conferinţa de presă, cataloga societatea drept „un mamut cu picioare de lut în situaţie de faliment”.
„Preluare” în 2006
Ar mai fi de spus că, pe 1 august 2006, Consiliul Local Galaţi a adoptat Hotărârea nr. 345 privind acceptul trecerii fără plată a Filialei SC Electrocentrale Galaţi în domeniul public al municipiului Galaţi. Documentul prevedea: „Se acceptă trecerea fără plată a Filialei SC Electrocentrale Galaţi SA, din domeniul privat al statului şi din patrimoniul SC Termoelectrica SA, în domeniul public al municipiului Galaţi şi în administrarea Consiliului Local Galaţi. Se aprobă comandarea unui studiu privind performanţa Electrocentrale precum şi optimizarea funcţionării. Plata studiului se va face de la bugetul municipiului Galaţi. Primarul municipiului Galaţi se împuterniceşte cu ducerea la îndeplinire a prevederilor acestei hotărâri”, se arăta în cuprinsul hotărârii iniţiate de fostul primar, Dumitru Nicolae. Dacă prima încercare de preluare a eşuat, ulterior, Nicolae şi-a schimbat radical viziunea şi a respins ferm ideea preluării, declarând că Primăria nu poate susţine aşa ceva.
CET: „Riscăm să ajungem ca Apaterm”
Recenta reluare a discuţiilor privind trecerea CET sub tutela Primăriei a pus centrala, care tocmai a relansat planurile de privatizare, într-o situaţie stânjenitoare. Deşi nedeclarată, lipsa de entuziasm faţă de dorinţa municipalităţii poate fi ghicită cu uşurinţă din răspunsul diplomat oferit de conducerea CET. „Dacă există voinţă politică şi consens pentru ca Electrocentrale să treacă de la bara Ministerului Economiei la bara Consiliului Local, totul este posibil. Problema e în ce măsură au fost analizate toate riscurile”, a declarat directorul CET, Tudor Petre. L-am întrebat care este cel mai mare risc pentru Electrocentrale, în eventualitatea trecerii sub tutela municipalităţii. „Să ajungem ca Apaterm”, a răspuns oficialul, fără a intra în detalii.
Apaterm, societatea edilitară care cumpără agent termic de la Electrocentrale şi îl distribuie consumatorilor din municipiul Galaţi, se află în pragul falimentului, după ani la rând în care a acumulat datorii uriaşe, pe fondul încasărilor slabe de la populaţie şi al unui management neperformant. Dar situaţia nu e roz nici la Electrocentrale. Cu o cifră de afaceri în scădere şi cu datorii în creştere, termocentrala a trecut în 2011 pe pierderi şi, pentru a scăpa din spirala morţii, a început să caute soluţii de redresare.
Parteneriat public-privat pentru relansarea CET
Colacul de salvare a termocentralei ar fi iniţierea unui parteneriat public-privat, apreciază managementul Electrocentrale, care studiază deja foarte serios această variantă. „Avem în lucru un studiu de fezabilitate pentru construirea unei unităţi de producere a energiei electrice şi termice, care va fi bază de discuţii pentru asocierea într-un parteneriat public-privat, ca să facem centrala mai viabilă şi, pentru consumatori, mai sigură din perspectiva preţului”, a spus Tudor Petre. Studiul de fezabilitate, ai cărui indicatori tehnico-economici vor fi stabiliţi în perioada imediat următoare, prevede construirea unei instalaţii de ciclu combinat, cu cogenerare, care, pentru început, să asigure singură producţia de energie electrică şi termică în sezonul cald şi ajutată de unul dintre grupurile vechi în sezonul rece, urmând ca pe parcurs să fie căutate soluţii tehnice şi de finanţare şi pentru înlocuirea grupurilor vechi. Noua instalaţie, mai flexibilă şi cu un randament mai ridicat, necesită investiţii de peste 50 de milioane de euro şi poate fi realizată în doi ani. Ideea este ca partenerul privat să asigure capitalul necesar, iar Electrocentrale să intre cu activele şi cu know-how-ul în acest parteneriat.
Anca Melinte, Rodica Mişcalencu
