* Aleşii PSD şi PC au cerut retragerea de pe ordinea de zi a proiectului de hotărâre privind constituirea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Brăila – Galaţi - Tulcea * Strâns cu uşa, primarul Marius Stan a trebuit să accepte pentru că, altfel, proiectul ar fi picat la vot, şi nu ar mai fi putut fi repus în discuţie decât după trei luni! * Primarul nu a renunţat la tunelul pe sub Dunăre, chiar dacă Brăila a obţinut garanţii guvernamentale pentru pod
Pentru a doua oară consecutiv, constituirea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Brăila - Galaţi - Tulcea „Dunărea de Jos” s-a împotmolit la şedinţa Consiliului Local Galaţi. Dacă la precedenta întrunire a aleşilor proiectul nu era pe ordinea de zi la, de această dată a fost retras, aşa cum s-a întâmplat şi la Consiliul Judeţului.
„N-am vândut meciul”
La începutul şedinţei, viceprimarul PSD Florin Popa a cerut retragerea de pe ordinea de zi a Asocierii susţinând că actele sunt confuze şi nu respectă legislaţia. Primarul Marius Stan a declarat că, în contextul apropiatei modificări a Constituţiei şi a regionalizării, Asocierea ne dă forţa să cerem argumentat poziţia de centru al noii regiuni. Edilul a ţinut să spună că nu a „vândut” meciul „tunel contra pod”. „La întâlnirea cu premierul am întrebat de două ori dacă podul costă doar 140 de milioane de euro, şi preşedintele CJ Brăila a spus da. A fost de bun-simţ să nu dau cu pumnul în masă cerând subtraversare la Galaţi, când estimările noastre se duceau la 200 milioane. Asta nu înseamnă că noi am renunţat la proiectul nostru. Azi am primit acordul unei firme din Coreea de Sud care ne face studiul de prefezabilitate al subraversării pe banii ei. O firmă puternică din acest concern a făcut şi studiul de fezabilitate la Brăila şi reieşea o cu totul altă sumă, peste 300 milioane de euro pentru pod. Când se va lua o hotărâre concretă vizavi de pod sau subtraversare, factorul decisiv va fi cel financiar. Noi continuăm pentru a putea demonstra la momentul oportun cu acte că suntem fezabili”, a spus Stan. Edilul le-a cerut liderilor grupurilor politice să-şi spună punctul de vedere asupra Asocierii, convins că „dacă erau inadvertenţe, am avut timp să le îndreptăm. Vreau să cred că nu orgoliile personale, de grup, nu politica decid în acest proiect, ci raţiunea fiecăruia dintre dvs. Pentru că altfel putem asista în viitorul nu foarte îndepărtat la două înmormântări – cele două oraşe – sau, dacă ne unim, la o nuntă între trei judeţe, care să ne scoată din impasul în care suntem".
PSD şi PC au spus nu
Grupurile PSD şi PC s-au aliat susţinând că nu au nimic cu Asocierea, ci doresc doar ca documentele să fie în conformitate cu legea. Liberalii au susţinut că Asocierea este singura care poate reprezenta, în contextul regionalizării, o contrapondere la Constanţa, nominalizată deja drept capitală, iar grupul PP-DD l-a asigurat pe primar de sprijinul său. Mult mai tranşant a fost grupul PDL, care s-a opus retragerii de pe ordinea de zi a proiectului. „Cele două grupuri politice care se opun astăzi au avut 20 de ani la dispoziţie să facă un act constitutiv, şi n-au făcut-o. O faceţi acum printr-un vot politic care afectează viaţa. Cred că prefer să fie capitala regiunii la Brăila, decât la Vrancea”, a declarat Mihai Alin, făcând aluzie la neînţelegerile PSD din aceste judeţe.
Ca să nu pice la vot, primarul a acceptat retragerea de pe ordinea de zi, sperând că va fi aprobat la următoarea şedinţă.
Retrase de pe ordinea de zi au fost şi proiectele care vizau aprobarea unor măsuri de intrare în legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire, cap de afiş fiind restaurantul „Pescăruşul” de pe Faleză. Un singur proiect a picat la vot, restul de 41, inclusiv bugetele societăţilor de interes local, au fost aprobate. Iar primarul a fost mandatat să negocieze chiria cu proprietarii sediului Primăriei.
