* În ultimii 20 de ani, aproape că n-a existat politician care să nu promită, în campania electorală, o centură ocolitoare a Galaţiului * Vestea bună este că Galaţiul ar putea beneficia de două investiţii majore de infrastructură: o variantă de ocolire şi un drum de centură extins şi modernizat
Galaţiul are numai de suferit de pe urma traficului de tranzit: gropi, surpări şi tasări, imobile afectate de vibraţiile şi tonajul maşinilor grele, circulaţie sufocată. Deşi pare greu de crezut, în 2020 am putea scăpa de toate aceste probleme. Autorităţile naţionale şi locale croiesc planurile unor investiţii majore în infrastructură: o variantă de ocolire şi un drum de centură extins şi modernizat. Amănunte am aflat de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) şi de la city managerul oraşului, Aurel Vlaicu.
Un contract cu trei amânări
Pe lista proiectelor CNADNR, finanţate prin instrumente structurale, se află şi „Asistenţă tehnică pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate pentru varianta de ocolire Galaţi”, pentru care a fost semnat, în februarie 2012, un contract în valoare de 991.843 de lei cu Asocierea SC Tractebel Engineering SA & SC Acciona Ingenieria SA. Deşi totul ar fi trebuit să fie gata în 11 luni, durata contractului a fost extinsă de trei ori până acum, prin acte adiţionale. „La momentul prezent se află în curs de elaborare Studiul de Fezabilitate pentru proiectul „Varianta de Ocolire Galaţi”, aste răspunsul sec primit de la CNADNR, cu precizarea că acest proiect este propus pentru exerciţiul financiar Planul Operaţional Sectorial de Transport - POS-T 2014 - 2020.
Traseul propus
Potrivit documentelor CNADNR, obiectivul principal al proiectului îl constituie realizarea unui drum de circulaţie rapidă, în partea de vest, nord-vest, nord şi nord-est a municipiului Galaţi, în afara zonei de extravilan, mai exact între Siret - DN 25 - Prut - punctul de graniţă cu Republica Moldova, Giurgiuleşti şi în partea de nord a Combinatului Siderurgic. Drumul ar urma să preia traficul de tranzit care în prezent trece prin municipiul Galaţi, între DN25 - DJ251 - DN26 - DN24D şi DN2B, precum şi legăturile rutiere cu Vămile Giurgiuleşti şi Oancea. Potrivit CNADNR, la finele lunii martie a fost emis acordul de mediu pentru aceasta variantă de ocolire. Traseul, în lungime de 33,6 km, se desprinde din DN25 prin Nodul rutier Traian, supratraversează DN25 şi calea ferată Tecuci - Galaţi, traversează Văile Braniştea şi Odobăscu, apoi Valea Rusca Mare, după care se îndreaptă spre nord-vest, pe la Valea Obreja, iar de aici spre sud–est, traversând Balta Mălina, la sud de Smârdan. După traversarea DJ251, se îndreaptă spre nord-est, apoi printr-o curbă la dreapta trece în câmpia Brateşului şi a Prutului, iar printr-o altă curbă la dreapta trece prin apropierea colţului de nord al Lacului Brateş, îndreptându-se spre DN 2B.
Avantaj şi dezavantaj
Primăria Galaţi şi-a dat avizul pentru această investiţie, dar traseul, cu mult în afara oraşului nu e tocmai ceea ce-şi dorea. „Vestea bună este că e prevăzută o lucrare de infrastructură în zonă de către Guvernul Românei, vestea mai puţin bună este că e un traseu destul de ocolitor al oraşului, care a luat, poate, în calcul, viitoare dezvoltări ale oraşului. Dacă vom reuşi să punem şi alte proiecte pe banii municipalităţii, cum ar fi un Drum de Centură propriu, un inel ocolitor al Galaţiului, care să descarce traficul greu, generându-se o rută de comunicaţii către graniţa de est a României cu interiorul ţării, atunci am putea să discutăm de un avantaj. Altfel nu văd decât dezavantajul că vom fi şi mai tare ocoliţi”, spune city managerul Aurel Vlaicu.
Proiectul Primăriei
În martie 2013, Consiliul Local a aprobat Programul multianual de investiţii pentru perioada 2013-2016, pe lista căruia se află şi extinderea şi modernizarea Drumului de Centură. Potrivit lui Aurel Vlaicu, urmează să fie scos la licitaţie studiul de fezabilitate pentru un inel ocolitor al Galaţiului, document care va stabili indicatorii tehnico-economici, costurile şi un traseu estimativ, pentru a nu trezi interesul speculanţilor imobiliari. Cerinţa Primăriei este ca drumul să fie pe cât se poate în afara oraşului, dar în limita lui adiacentă, astfel încât să nu mai avem situaţia de azi: camioane care vin peste tot şi şosele ciuruite de traficul greu. Partea proastă este că, pe lângă camioane şi utilaje de construcţii, vin şi TIR-urile de aprovizionare a supermarketurilor din oraş, care încurcă traficul şi obosesc infrastructura, dovadă denivelările carosabilului.
„În orice oraş civilizat, aceste lucruri sunt reglementate: nu se intră decât într-un anumit interval orar, pe anumite scheme, dar nu poţi să impui unor agenţi economici care se aprovizionează unul de la Satu Mare, altul de la Buzău, acelaşi interval orar. Şi atunci vom avea în cadrul acestui studiu de fezabilitate şi o zonă de spaţii de depozitare cu frig, de parcuri logistice, în care toate camioanele care vor veni, indiferent de intervalul orar, vor lăsa marfa acolo, iar de acolo va fi preluată cu maşini mult mai mici şi în anumite intervale orare va fi asigurat fluxul de aprovizionare a magazinelor”, spune Aurel Vlaicu.
2016, anul lucrărilor
Lucrările acestui inel de ocolire a Galaţiului vor fi finanţate de la bugetul local. Cum studiul de fezabilitate are termen 60 de zile, până în toamnă consilierii locali ar putea aproba indicatorii tehnico-economici, licitaţia pentru proiectare şi execuţie ar putea fi organizată la începutul anului viitor, iar lucrările vor fi gata să înceapă în 2016.
În cel mai optimist scenariu posibil, în 2020 am putea avea atât un adevărat Drum de Centură, nu pseudocentura de azi, dar şi o Variantă de Ocolire, realizată cu fonduri europene. Iar în cel mai pesimist scenariu, ne vom alege doar cu bani cheltuiţi pe studii de fezabilitate fără finalitate, care să se prăfuiască în sertare, precum tomul drumului expres Galaţi-Brăila.
Citeşte şi: Studiu de fezabilitate, la licitaţie/ 24,2 milioane de lei pentru AUTOSTRADA Buzău - Brăila - Galaţi
