* Sunt peste 1.300 de garaje şi peste 300 de chioşcuri şi construcţii parazitare pe spaţiul verde dintre blocuri, potrivit urbaniştilor * Deficit de 8.000 de locuri de parcare * Alte probleme: faţadele degradate, extinderile haotice, lipsa locurilor de joacă, deficitul de spaţii verzi şi trotuarele deteriorate
O comunitate de peste 70.000 de locuitori, adică aproape o treime din populaţia municipiului, „înghesuită” pe o suprafaţă de 160 de hectare, 12.819 de autoturisme, circa 1.300 de garaje plus aproximativ 300 de chioşcuri şi un deficit de peste 8.000 de locuri de parcare. Cam aşa ar arăta, în date statistice, microraioanele Micro 18, 19, 20 şi 21, a căror restructurare urbană o plănuieşte Primăria. După cum v-am mai informat, până pe 11 septembrie 2014, Primăria municipiului Galaţi supune consultării publice Planul Urbanistic Zonal (PUZ) de restructurare urbană a acestor cartiere, expus în holul Rectoratului Universităţii "Dunărea de Jos" din strada Domnească nr.47, dar şi pe site-ul Primăriei Galaţi. Lângă panourile cu desene şi explicaţii, gălăţenii au la dispoziţie pliante informative, dar şi o urnă în care îşi pot lăsa propunerile şi observaţiile personale. Documentaţia, aflată în etapa propunerilor preliminare, va constitui cadrul legal pentru începerea proiectelor de investiţii care vor dezvolta urbanistic zona, vor creşte confortul şi siguranţa locuitorilor. Iniţiativa Primăriei, care a plătit 318.000 de lei firmei Quattro Design SRL pentru a realiza acest plan, a fost justificată de „degradarea semnificativă” a spaţiilor publice ale ansamblurilor de locuit, în condiţiile în care densitatea locuirii este de 15 ori mai mare decât în celelalte zone ale oraşului.
Ce-au găsit arhitecţii
Înainte de a vă prezenta soluţiile arhitecţilor pentru restructurarea urbană, trebuie să vă spunem bubele identificate de echipa de specialişti din care au făcut parte: arh. Alexandrina Retegan, urb. Alina Marinescu, urb. Ramona Ungureanu şi arh. Toader Popescu. Prima constatare a fost că blocurile, atât cele cu zece, cât şi cele cu patru etaje, construite în perioada comunistă, sunt puternic afectate atât moral, cât şi fizic. Faţadele sunt jerpelite în totalitate sau împestriţate de termoizolări exterioare individuale şi zugrăveli parţiale. În goana după spaţiu, locatarii din blocurile cu confort redus şi-au improvizat tot felul de balcoane şi extinderi sprijinite pe stâlpi metalici, iar locuitorii de la parter şi-au ridicat anexe din construcţii metalice sau chiar de zidărie, unii şi-au făcut chiar intrare separată direct în apartament. Toate aceste intervenţii, precum şi degradarea generată de trecerea timpului, au condus la afectarea imaginii şi siguranţei blocurilor de locuinţe, atrag atenţia arhitecţii.
Zonele verzi dintre blocuri sunt parazitate de construcţii provizorii, pline de gunoaie sau relativ îngrijite, dar împrejmuite cu garduri. Lipsa locurilor de parcare este acută. Arhitecţii au numărat peste 12.900 de autoturisme şi doar 4.870 de locuri de parcare amenajate la sol, deficitul ridicându-se la peste 8.000 de locuri de parcare! În aceste condiţii nu e de mirare că fiecare parchează pe unde poate: pe trotuare şi alei pietonale, pe carosabil, spaţii verzi şi chiar lângă indicatorul „Oprirea interzisă”. Arhitecţii au numărat, în schimb, 1.300 de garaje şi peste 300 de chioşcuri. Înghesuite sunt nu numai căile de acces în cartier, ci şi Aleea Comerţului. Ce rezolvări propun arhitecţii veţi putea afla în ediţiile viitoare ale ziarului "Viaţa liberă".
CITEŞTE ŞI: Plan Urbanistic Zonal/ RESTRUCTURAREA URBANĂ a Cartierului Dunărea, supusă DEZBATERII PUBLICE
