* „Falezogaura”, termen adoptat şi de specialiştii care au realizat, la comanda Primăriei, studiul şi expertiza tehnică a fost produsă de prăbuşirea tavanului unui canal colector * Lucrările ISPA şi în special compactările realizate cu „ciocanul de şniţele” au afectat stabilitatea Falezei * Alarmant: deplasarea unei zone a Falezei de zece milimetri într-o lună!
Concluziile studiului şi expertizei hidrogeotehnice privire la Faleza Dunării - zona Bulevardului Marii Uniri, Parcul La Elice şi zona blocurilor P - realizate de Academia Română şi de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti au fost făcute publice ieri. Alături de primarul Marius Stan s-a aflat prof. univ. dr. ing. Manole-Stelian Şerbulea, coordonatorul expertizei, şi prof. dr. Cristina Gârlea, de la Academia Română. Documentaţia s-a realizat într-un an, iar pentru ea Primăria a plătit 347.000 de lei cu TVA. Specialiştii au concluzionat că sunt multiple fenomene care duc la instabilitatea Falezei, probleme care au început cu anii' 60 şi au continuat din cauza lucrărilor executate cu deficienţe în gândire şi execuţie. Şi nu există o singură soluţie, fiecare fenomen trebuie tratat independent.
Alarmant!
Prof. Şerbulea a adoptat termenul lansat de „Viaţa liberă” - Falezogaura – şi a explicat că a fost cauzată de prăbuşirea tavanului unui canal colector care nu a fost reabilitat (explicaţie care nu constituie o noutate!). Îngrijorătoare sunt celelalte fenomene: „Sunt mult mai multe deplasări ale suprafeţei decât strict ceea ce se întâmplă în zona Falezogăurii.
La Elice se poate observa denivelarea asfaltului cu ochiul liber. În urma unor măsurători din satelit s-a descoperit că multe zone de-a lungul Falezei prezintă deplasări destul de accentuate, de exemplu zece milimetri deplasare în plan orizontală în termen de o lună! Într-o altă zonă a Falezei am înregistrat deplasări importante, un plan de alunecare, la o adâncime foarte mare, de aproximativ 30 de metri. Fenomenele evoluează până la un moment dat în care pur şi simplu se declanşează un fenomen de instabilitate acut şi o ia la vale! Este greu de spus: aici vor fi probleme în atâţia ani, aici mai devreme.
Folosind o monitorizare continuă pot să văd că în anumite zone de accelerează deplasările, ca să se intervină în zonele critice”, a spus prof. Şerbulea. De altfel, profesorul s-a declarat uimit când, în timpul unui foraj până la 40 de metri executate, de la cota de 16 până la 26 metri, pur şi simplu s-a scufundat tubulatura de foraj, fapt pe care l-a catalogat ca fiind fără precedent! De asemenea, s-au descoperit reţele de utilităţi îngropate şi canivouri a căror poziţie nu apare pe nicio hartă!
Factori agravanţi
„În acest moment curgerea apelor subterane în zona municipiului este necontrolată. Nu avem o imagine completă a reţelelor îngropate, a nivelelor de apă subterană, şi toate se suprapun şi conduc la efecte neaşteptate. În zona Falezei Superioare, din monitorizările din satelit şi terestre, s-a pus în evidenţă că există o dinamică accentuată, din cauza umpluturilor făcute din anii’ 60”, a spus specialistul. Un cuvânt greu de spus l-au avut şi lucrările ISPA, situaţia fiind sintetizată de prof. dr. Gârlea: „Se vede din fotografii că nu s-a putut tasa cu niciun utilaj eu cred că s-a tasat cu ciocanul de şniţele şi din cauza aia lucrurile s-au prăbuşit!”.
Ce-i de făcut? Alte studii
În opinia specialiştilor trebuie realizată o hartă hidrogeologică completă a municipiului. „Pe termen scurt aş sugera analizarea deplasărilor în zonele în care s-au observat fisuri. E necesară o campanie de monitorizare pentru a descoperi planul de cedare, cu foraje adânci până într-o zonă solidă, pe care, cel puţin în zona la Elice, eu nu am găsit-o nici la 40 de metri! Nu trebuie să fim nici alarmişti, nici să înţelegem că nu e o problemă uriaşă”, a afirmat prof. Şerbulea.
De unde bani
Primarul Marius Stan s-a declarat mulţumit de studiul realizat şi consideră că suma cheltuită trebuie multiplicată pe întreaga zonă a Falezei. „După ce vom trage concluziile finale despre tot ceea ce trebuie să facem pe întreg ansamblul falezei, vom bugeta măsurile. Sper să obţinem bani pentru consolidarea întregii Faleze. Estimăm că sunt necesare o sută de milioane de euro”.
