* Părintele Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii nu se mai află astăzi printre noi, dar a rămas în istorie * Fostul primar Dumitru Nicolae a trecut şi pe la CJ, înainte de a deveni primar al oraşului * Actualul sediu al Consiliului Judeţului Galaţi a fost casa de protocol a lui Nicolae Ceauşescu
8 aprilie 1992. Aceasta este data la care a luat naştere Consiliul Judeţului Galaţi. La doi ani de la căderea comunismului, gălăţenii au avut posibilitatea să îşi aleagă liber şi democratic componenţa forului legislativ judeţean. La acea vreme, însă, oamenii îşi puteau alege doar consilierii judeţeni, nu şi preşedintele. Formaţiunile politice puneau „la bătaie” listele de consilieri, iar primul om al judeţului era ales în şedinţa de constituire a Consiliului, de către membrii acestuia, după îndelungi negocieri şi alianţe, mai mult sau mai puţin oficiale, la care liderii partidelor lucrau cu mult timp înainte de alegeri, dar foarte intens în campania electorală. Politicienii erau cei care dictau conducătorul şi, de regulă, acesta reprezenta „locomotiva” de partid, întrucât ocupa primul loc pe lista formaţiunilor pentru Consiliul Judeţului.
Răsvan Angheluţă, fondatorul unui muzeu
Pe 8 aprilie 1992, în şedinţa de constituire a Consiliului Judeţului (format din 45 de consilieri), care a durat nu mai puţin de cinci ore, a fost ales primul preşedinte al forului legislativ judeţean: Răsvan Angheluţă, medic veterinar de profesie. În ciuda tuturor previziunilor, care îl dădeau ca sigur pe subprefectul George Kramer (FSN), Răsvan Angheluţă (membru al PDAR) a fost susţinut pentru această funcţie şi de PNL, dar şi de Convenţia Democratică.
"Viaţa liberă" consemna, la acea vreme: "Cacealmaua înghiţită de fesenişti se înscrie în galeria marilor păcăleli". Asta deoarece FSN ar fi fost sigur că beneficiază de sprijinul PNL (şi nu numai) pentru a-şi numi preşedintele. În luna august a fost adoptat şi Regulamentul de funcţionare al CJ. Atunci, FSN, care se afla în opoziţie, a părăsit sala, întrucât cerea ca hotărârile să fie adoptate cu două treimi din voturi şi nu cu jumătate plus unu, aşa cum propuneau Răsvan Angheluţă şi PNL. La scurt timp de la numirea lui Angheluţă în funcţia de preşedinte, expertul în administraţie Liviu Coman Kund a devenit secretar al CJ, după ce, timp de doi ani, fusese secretarul Prefecturii.
Primul preşedinte al Consiliului Judeţului este nimeni altul decât părintele Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii, acesta fiind şi motivul pentru care astăzi instituţia gălăţeană îi poartă numele. Catalogat drept un om „cu prea mult bun simţ, deştept, cu picioarele pe pământ şi capul pe umeri”, Răsvan Angheluţă a obţinut un nou mandat în anul 1996, din partea PDSR, de această dată. Şedinţa de atunci a durat aproape zece ore: de luni (17 iunie), ora 17,00, până marţi, la ora 3,15, din cauza jocurilor politice.
"Dacă anul 1994 a fost anul maturităţii Consiliului, anul 1995 îl consider anul împlinirilor", declara, în anul 1996, Răsvan Angheluţă. Printre realizări, primul preşedinte al CJ enumera atunci investiţiile de la Grădina Botanică (şi promitea continuarea lor), alimentarea cu apă a localităţilor Costache Negri şi Nicoreşti şi modernizarea drumurilor judeţene (despre multe dintre acestea se spunea că arătau impecabil).
Din Sidex la Primărie, via CJ
Răsvan Angheluţă a încetat din viaţă pe 14 februarie 2000, din cauza unor probleme cardiace. Peste doar două zile, primul preşedinte al forului legislativ judeţean ar fi împlinit 60 de ani.
Puţini dintre gălăţeni ştiu că locul acestuia a fost luat, pentru doar câteva luni, de cel ce avea să devină, în iunie 2000, primarul Galaţiului: Dumitru Nicolae. Directorul din Sidex se pregătea intens să-i aplice o „corecţie” electorală lui Eugen Durbacă (primar, la acea vreme), astfel că postul de preşedinte al Consiliului Judeţului a fost mai degrabă un ordin de partid, pe care l-a dus la îndeplinire. „Aici, la Consiliului Judeţului, e un adevărat cult atunci când este vorba să se răspundă la solicitările oamenilor”, declara, la părăsirea CJ, Dumitru Nicolae, care a afirmat că în instituţia condusă de Răsvan Angheluţă a găsit „seriozitate” şi „profesionalism”.
Dan Lilion Gogoncea, un reformator al administraţiei
Fondatorul Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi (CCIA) avea să devină, pe 22 iunie 2000, la doar câteva zile de la alegerile locale, cel de-al treilea preşedinte al Consiliului Judeţului. Dan Lilion Gogoncea (PDSR) s-a remarcat nu doar prin faptul că s-a dovedit a fi un bun mediator şi negociator, după cum îl descriu mulţi dintre foştii aleşi judeţeni, întrucât reuşise să creeze un echilibru între taberele politice din Consiliu, dar mai ales prin faptul că a reuşit să reformeze administraţia judeţeană. În mandatul său, CJ Galaţi a fost primul consiliu din ţară care a subvenţionat din fondurile sale cota de participare a localităţilor la programe de finanţare străine. De altfel, modelul său a fost preluat şi de premierul Adrian Năstase. Tot în acea perioadă, CJ a transformat un serviciu în societate comercială cu unic acţionar (Consiliul). Este vorba despre Consproiect, unitate specializată în proiecte pentru localităţile judeţului, care însă a fost pusă la pământ, cu trecerea anilor, de managementul politic şi interesele politicienilor coroborate cu cele ale mediului privat.
Dan Lilion Gogoncea a avut calitatea şi de a duce mai departe proiectele lui Răsvan Angheluţă, sprijinind dezvoltarea Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii. Direcţia de Dezvoltare Regională a CJ a luat naştere în mandatul de preşedinte al lui Gogoncea.
Eugen Durbacă, darnic pe banii CJ
În anul 2004, în plan local, Alianţa D.A. (PNL-PD) şi PUR au încheiat un protocol de colaborare pentru cel de-al doilea tur al alegerilor locale. Astfel, Eugen Durbacă, care pierduse alegerile pentru Primărie, a fost ales de consilierii judeţeni preşedinte al CJ, iar la dreapta şi stânga sa au stat Victor Paul Dobre şi Mircea Toader. Politicienii cu vechime spun însă că cei doi vicepreşedinţi conduceau de fapt CJ, iar Durbacă era nu doar invizibil, ci şi „mut”. Abia după plecarea celor doi în structurile de conducere de la nivel central, Eugen Durbacă şi-a recăpătat glasul. În acea perioadă, Consiliul a avut cei mai mulţi angajaţi, Durbacă fiind recunoscut pentru faptul că a ştiut, de-a lungul timpului, să creeze câte un loc călduţ pentru mulţi dintre susţinătorii săi. În mandatul său, presărat cu numeroase scandaluri, au fost începute proiectele Muzeului Satului şi modernizarea Grădinii Zoologice.
Eugen Chebac, primul preşedinte ales de gălăţeni
Eugen Chebac a fost primul preşedinte al Consiliului Judeţului Galaţi din istoria postdecembristă ales prin vot uninominal. După cei trei ani petrecuţi în funcţia de vicepreşedinte al CJ, fostul membru al PSD câştiga, în 2008, bătălia electorală cu Eugen Durbacă. Despre Chebac, se spune că a reuşit, în mandatul său, cu sprijinul Direcţiei de Dezvoltare Regională, să atragă cei mai mulţi bani europeni în judeţul Galaţi. În campania electorală din 2012, Chebac se lăuda, printre altele, cu investiţii în sănătate, precum reabilitarea şi modernizarea a opt secţii ale Spitalului Judeţean şi a ambulatoriului, refăcute cu bani europeni, a unor drumuri judeţene (prin refacerea arterelor care străbat judeţul de la nord la sud şi de la est la vest), cu un proiect privind dotarea ISU cu autospeciale, dar şi cu cel privind alimentarea cu apă şi realizarea canalizării, în valoare de 130 de milioane de euro, ce urma să înceapă în 2012. Eugen Chebac mai amintea şi de o serie de investiţii la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii deja efectuate, dar şi despre unele noi, precum Papilonariul, despre care nu s-a mai auzit apoi nimic.
Nicolae Bacalbaşa a trecut de jumătatea mandatului
După o campanie electorală încinsă, Nicolae Dobrovici Bacalbaşa (USL) a câştigat, în iunie 2012, preşedinţia Consiliului Judeţului şi se află deja la jumătatea mandatului. De departe, social-democratul s-a făcut remarcat prin numeroase sesizări penale pe care le-a făcut împotriva unor directori de instituţii subordonate CJ şi a unor funcţionari ai instituţiei, în urma unor audituri comandate încă de la preluarea ştafetei. În mandatul său au fost achiziţionate, printre altele, salvarea pe şenile şi snowmobilul pentru situaţii de urgenţă, au continuat investiţiile în sănătate şi s-a promis achiziţionarea unui accelerator liniar de particule pentru Spitalul Judeţean.
Imobilul de astăzi al CJ, casă de protocol a lui Ceauşescu
Dan Lilion Gogoncea, fostul preşedinte al CJ, a făcut demersuri şi a investit în reabilitarea casei de protocol a lui Nicolae Ceauşescu pentru ca aceasta să devină sediul Consiliului Judeţului de astăzi. Fostul dictator a petrecut doar câteva ore în imobilul de pe Eroilor, când a venit la Galaţi pentru a participa la o şedinţă, în perioada în care Carol Dina era prim-secretar al PCR.
