Analiză VL/ Ce vom avea mai întâi: POD peste Dunăre sau TUNEL pe sub fluviu

Analiză VL/ Ce vom avea mai întâi: POD peste Dunăre sau TUNEL pe sub fluviu
Evaluaţi acest articol
(11 voturi)

* Studiul de fezabilitate pentru pod, pentru a cărui reactualizare se cheltuiesc acum 1,2 milioane de euro, va fi valabil doar doi ani * Dacă până atunci nu se obţine finanţarea europeană şi nu începe construcţia, va fi nevoie de o nouă actualizare * Primarul Marius Stan pare, însă, că „strânge bani” pentru tunelul pe sub Dunăre

"Avem toate speranţele că Master Planul de Transport va fi modificat cu tunel la Galaţi”, declara, în luna aprilie, primarul Marius Stan. Realitatea l-a contrazis: Master Planul General de Transport prevede, negru pe alb, la pagina 97, pod peste Dunăre.

„Dacă nu se modifică Master Planul, retragem proiectul de la licitaţie!”, declara tot primarul Stan. Nici asta nu s-a întâmplat.

Mai mult, aşa cum vă informam, în vreme ce Primăria Galaţi analizează ofertele pentru studiul de fezabilitate al tunelului pe sub Dunăre, cu valoare estimată de peste 22 milioane de lei, fără TVA, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale cheltuieşte 5,6 milioane de lei, fără TVA de lei, pentru reactualizarea studiului de fezabilitate pentru pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila. Ministerul Transporturilor estima, într-un comunicat de presă, că execuţia lucrărilor la podul peste Dunăre de la Brăila va începe în primăvara anului 2016, dar primarul Marius Stan afirma că premierul Victor Ponta i-a spus textual: „Hai, dom’le, să fim serioşi, proiectul acesta, pod la Brăila, se va face prin 2030!”.

În aceste condiţii, am încercat să analizăm, cu sprijinul unor experţi în fonduri europene şi transporturi, care dintre cele două investiţii - pod sau tunel - are şansa de a se realiza prima.

Cât contează Master Planul?

Master Planul de Transport este menit să stabilească, în baza unor criterii economice, de trafic, de mediu, care sunt cele mai importante proiecte de infrastructură până în 2020, până în 2030 şi după 2030. Tot prin Master Plan se stabileşte etapizarea proiectelor şi se face analiza financiară: ce surse de finanţare disponibile per total şi pentru fiecare proiect. Potrivit specialiştilor, Comisia Europeana a cerut acest Master Plan încă din perioada de preaderare a României, şi condiţionează alocarea noilor fonduri pentru infrastructura de transport de asumarea de către Guvern şi întreaga clasă politică a acestui Master Plan.

Conform anexei şi Master Planului versiunea mai 2015, podul peste Dunăre este trecut cu realizare şi finalizare 2016-2017. Dar termenele pot varia, spun specialiştii în fonduri europene, un an - doi, în funcţie de durata achiziţiilor publice.

Începe construcţia podului în primăvara viitoare?

Să începem cu scenariul optimist. Potrivit unui specialist în transporturi, revizuirea studiului de fezabilitate al podului are un termen de patru luni, deci în septembrie ar trebui finalizat. Presupunem, la fel de optimist, că o lună va fi suficientă pentru pregătirea documentaţiei necesare şi că licitaţia lucrărilor de construire se lansează în octombrie, cu depunere de oferte în decembrie şi atribuire a contractului în ianuarie-februarie. Desigur, dacă nu sunt contestaţii - ceea ce ar fi o minune! - lucrările de construcţie la pod ar putea începe în martie 2016. În paralel, autorităţile ar trebui să meargă şi cu aplicaţia pentru finanţare din fonduri europene.

Teoretic sună realist, practic, însă, CNADNR are un istoric cel puţin controversat la respectarea termenelor şi urmărirea contractelor.

Actualizarea reactualizării

În varianta pesimistă, în care nu începe construcţia podului şi trec doi ani, studiul de fezabilitate actualizat acum va trebui revizuit. În mod normal, valabilitatea unui studiu de fezabilitate este de doi ani, iar pentru fonduri europene chiar nu se acceptă altfel! Fără urmă de ironie, podul este „campion” la actualizări ale studiului de fezabilitate. De pildă, ceea ce reactualizează acum CNADNR este, de fapt, o… actualizare a unui studiu de fezabilitate realizată în 2011, de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BEDR). Operaţiunea de atunci a costat 200.000 de euro - grantul (împrumut nerambursabil) BERD - iar alţi 250.000 euro au mai fost cheltuiţi ulterior pentru studii geodezice şi hidrotehnice. În raportul final al documentului, realizat în 27 octombrie 2011, se precizează că e vorba de o analiză şi actualizare a studiului de fezabilitate din anul 2003, realizat de IPTANA.

Ne oprim aici cu istoria studiilor de fezabilitate pentru pod şi concluzionăm că numai Dumnezeu poate şti dacă, peste doi ani, nu vom reactualiza un alt studiu de fezabilizate pentru pod.

Strânge primarul Stan bani de tunel?

Aşa s-ar putea crede. Iată şi de ce. În acest moment, Primăria Galaţi are contractat deja un credit în valoare de o sută de milioane de lei, de la BERD, pentru o serie de investiţii. Aleşii locali l-au mandatat, recent, pe primarul Marius Stan să semneze un nou împrumut, în valoare de o sută de milioane de lei, cu CEC Bank. Acest nou credit are la bază o hotărâre mai veche a Consiliului Local, votată în 2013, dar nepusă în aplicare. Este vorba despre o listă a obiectivelor de investiţii care la acel moment se doreau finanţate în condiţiile accesării unui împrumut. Era vorba de o sumă totală de 225,9 milioane de lei, din care pentru subtraversarea Dunării erau alocate 44 milioane de lei! Pentru a contracta noul împrumut, aleşii au modificat lista votată în 2013. Tunelul pe sub Dunăre nu figurează pe listă la finanţare, dar sunt trecute investiţii care, iniţial, se bazau doar pe bani de la bugetul local: locurile de joacă, Orăşelul Copiilor, locuinţele sociale etc. Faptul că acum se merge pe finanţarea lor şi dintr-un împrumut ne poate face să bănuim că se economisesc bani din buget pentru studiul de fezabilitate al tunelului.

Tunel sau pod?

Potrivit specialiştilor în fonduri europene şi transporturi, faptul că se lucrează la reactualizarea documentaţiei pentru podul de la Brăila nu împiedică Primăria Galaţi să facă un studiu de fezabilitate pentru un tunel pe sub Dunăre. Dar demararea unui studiu de fezabilitate care apoi nu va putea fi utilizat înseamnă o irosire a resurselor, atrag atenţia specialiştii. Pentru că, spun aceştia, rostul Master Planului a fost tocmai "să stabilească proiectele prioritare pe care apoi să nu le mai schimbăm, să putem utiliza resursele limitate pe care le avem pentru a soluţiona problemele cele mai urgente. Traversarea peste Dunăre dintre Galaţi şi Brăila este o problemă care vizează nu doar cele două oraşe şi judeţe, ci competitivitatea economică a României. În analizele de trafic din Master Plan se vede că aceea e o zona în care vom avea o creştere de trafic semnificativă şi de aici necesitatea finalizării podului înainte de 2020, aşa cum prevede anexa Master Planului de Transport”.

Dacă avem, însă, în vedere ce s-a ales până acum de studiile de fezabilitate pentru pod, am putea crede că înainte de a se apuca autorităţile să-l construiască, Primăria Galaţi ar putea găsi un constructor pentru tunel pe sub Dunăre. Sau nu...

Citit 4605 ori Ultima modificare Marți, 16 Iunie 2015 01:27

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.