* De aproape două decenii, politica gălăţeană este cârmuită de aceiaşi preşedinţi: Eugen Durbacă, Victor Paul Dobre şi Dan Nica * Singurul (momentan) tras pe dreapta este Mircea Toader, iar cel mai nou lider este Doruleţ Resmeriţă * Când şi cum şi-au început ascensiunea liderii politici de cursă lungă ai Galaţiului
În ultimele două decenii, cele mai importante partide politice şi-au tot schimbat liderii naţionali, dar la Galaţi nu s-a întâmplat nimic. Destinele marilor formaţiuni de pe eşichierul politic sunt cârmuite, la nivel judeţean, de aceiaşi preşedinţi, aleşi, realeşi şi reconfirmaţi, neîntrerupt, în fruntea partidelor. Iată cine este cel mai vechi lider de partid, cine este cel mai tânăr şi cum au ajuns la cârma politicii gălăţene.
Eugen Durbacă, liderul ALDE
La venerabila vârstă de 72 de ani, Eugen Durbacă este cel mai longeviv lider politic şi conduce ALDE (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor), partid nou rezultat din contopirea PLR cu PC.
Eugen Durbacă a avut funcţii importante şi în cadrul PCR: membru în Comitetul Judeţean, începând din 1984 şi chiar deputat în Consiliul Popular Judeţean Galaţi, dar şi-a început evoluţia post-decembristă în februarie 1992, când a fost ales primarul oraşului din partea USD (Uniunea Stângii Democrate). În septembrie 1992, era deja la agrarienii PDAR, iar în 1995 a migrat la PDSR de unde, în 1996, era reales primar al Galaţiului.
La PDSR, a început ascensiunea lui politică, fiind ales vicepreşedinte al organizaţiei judeţene. „Durbacă a fost ca o piatră de moară pe care PDSR gălăţean şi-a legat-o de gât. A fost doar vicepreşedinte onorific”, avea să spună liderul PDSR, Ilie Plătică Vidovici, în 1997, când Durbacă a plecat din partid.
Motivând senin că „sunt un bărbat la vârsta la care nu îmi mai permit să mai fiu tras de urechi sau să mi se bage pe gât idei necomestibile”, în iulie 1997, Durbacă devenea preşedinte al ApR, numit de Teodor Meleşcanu, liderul naţional, iar în noiembrie 1997 era ales, în unanimitate, preşedinte al organizaţiei judeţene.
În 2001, Durbacă a preferat să plece cu organizaţie cu tot la PD, devenind preşedintele organizaţiei municipale. În octombrie 2002, avea să-i întoarcă spatele şi lui Mircea Toader, liderul organizaţiei judeţene PD, pentru PUR. Durbacă a fost numit preşedintele interimar al organizaţiei judeţene PUR, în locul altui lider interimar, Cicerone Lupu, care s-a grăbit să-i cedeze funcţia „din respect”. Pe la colţurile politicii s-a bârfit că Durbacă şi-ar fi dorit, de fapt, să-l detroneze din funcţia de lider judeţean pe Mircea Toader, dar s-a lovit de refuzul preşedintelui PD, Traian Băsescu.
PUR şi-a schimbat numele în PC, iar acum a devenit ALDE, a schimbat trei preşedinţi la nivel naţional - Dan Voiculescu, Daniela Popa şi Daniel Constantin - Durbacă a rămas neclintit, ba chiar se laudă că este „cel „mai vechi membru al PC”.
Din 1992, încoace, „călit” prin USD, PDAR, PDSR, ApR, PD, PUR, PC şi ALDE, Eugen Durbacă, a fost primarul Galaţiului, consilier local, preşedinte al Consiliului Judeţului, vicepreşedinte, iar acum este senator şi încă mai are un cuvânt greu de spus în politica gălăţeană.
Victor Paul Dobre, copreşedinte PNL
Victor Paul Dobre, în vârstă de 63 de ani, ocupă locul secund în topul liderilor politici gălăţeni de cursă lungă: conduce destinele liberalilor gălăţeni din 1993 încoace. Şi este singurul politician care şi-a trecut în CV-ul politic faptul că, în perioada 1976 – 1989, a fost membru PCR.
Victor Paul Dobre a devenit membru PNL în 1991, iar în 1993 a fost ales preşedintele organizaţiei municipale PNL Galaţi, pe care a condus-o vreme de cinci ani. În 1998, a fost ales preşedintele organizaţiei judeţene PNL, în locul lui Paul Păcuraru, devenit vicepreşedinte la nivel naţional.
În cei 17 ani de când conduce organizaţia liberală judeţeană, Victor Paul Dobre a avut parte şi de suişuri, şi de coborâşuri. La finele lui 2007, Dobre şi-a depus demisia din fruntea organizaţiei judeţene, un gest de onoare pentru că că rezultatul obţinut la alegerile europarlamentare a fost cu 0,41 la sută mai mic faţă de „pragul” de 12 la sută stabilit de conducerea partidului. Demisia a fost analizată, iar la începutul lui 2008 conducerea naţională a decis că Dobre rămâne în continuare preşedinte al PNL Galaţi.
În 2009, Dobre a ajuns să conducă, pentru scurt timp, şi organizaţia municipală după ce Mircea Cristea şi-a depus mandatul de preşedinte. Ca un fapt inedit, în 2013, un liberal, Laurenţiu Pandelescu, cocoţat pe o macara abandonată în centrul oraşului, a cerut demisia lui Victor Paul Dobre din fruntea partidului, un protest neautorizat sancţionat cu amendă.
Cariera politică s-a împletit cu cea administrativă: Dobre a fost consilier local, prefect al judeţului Galaţi, vicepreşedinte al Consiliului Judeţului, secretar de stat în Ministerul Internelor şi Reformei Administraţiei, ministru delegat pentru administraţie şi, se află, în prezent, la al treilea mandat de deputat. Din 1998 încoace, la conducerea naţională a PNL s-au perindat, pe rând, Mircea Ionescu Quintus, Valeriu Stoica, Theodor Stolojan, Călin Popescu-Tăriceanu Crin Antonescu, Klaus Iohannis şi, mai nou Alina Gorghiu. Dobre a rămas neschimbat la cârma PNL Galaţi.
Dan Nica, şeful PSD
La finele lunii trecute, Dan Nica, în vârstă de 55 de ani, a fost reales, în unanimitate, cu vot deschis, preşedinte al organizaţiei judeţene PSD Galaţi, funcţie la care, iniţial, nu mai voise să candideze, dar s-a răzgândit.
Tot în luna august, dar în anul 2003, Dan Nica avea să fie numit preşedintele interimar al judeţenei PSD Galaţi, în locul lui Ilie Plătică Vidovici, care a aflat de măsura luată de conducerea centrală a partidului din gura presei. Liderul naţional al PSD, Adrian Năstase, a explicat că schimbarea s-a făcut pentru a „dinamiza” organizaţia. În octombrie 2003, Dan Nica avea să fie ales în unanimitate preşedinte al organizaţiei judeţene. Plătică a primit, la schimb, mulţumiri din partea lui Miron Mitrea: „Ai fost un preşedinte bun şi sper ca Dan Nica să-ţi calce pe urme”. Interesantă urare…
Trebuie spus că Dan Nica a ajuns în poziţia de preşedinte al organizaţiei judeţene din postura de lider al organizaţiei municipale, pe care a condus-o din anul 1997 şi până în 2003.
Şi în cazul său ascensiunea politică s-a împletit cu cea administrativă. Nica a fost deputat din 1996 şi până în 2014, când a devenit europarlamentar. A fost ministru a Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, viceprim-ministru, Ministrul al Administraţiei şi Internelor, şi ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.
Din 1997, de când şi-a început ascensiunea de lider al social-democraţilor, la cârma partidului s-au aflat, pe rând, Ion Iliescu, Adrian Năstase, Mircea Geoană, Victor Ponta şi interimarii Rovana Plumb şi Liviu Dragnea. Dan Nica a rămas, însă, pe poziţie!
Doruleţ Resmeriţă, copreşedinte PNL
Doruleţ Resmeriţă, în vârstă de 48 de ani, este cel mai nou dintre liderii politici al Galaţiului. Este copreşedinte al organizaţiei judeţene al noului PNL, rezultat din fuziunea PNL cu PDL.
În ianuarie 1990, studentul Doruleţ Resmeriţă se afla printre membrii CJ ai FSN Galaţi. A mai avut şansa să conducă organizaţia municipală a PDL în 2008, când a fost numit preşedinte interimar, pentru o săptămână. În septembrie 2012, Resmeriţă a fost numit preşedinte interimar al PDL de către conducerea centrală a partidului. Interimatul s-a încheiat în 2013, când a fost confirmat lider prin votul organizaţiei judeţene.
Cel care, momentan, se află pe linie politică moartă este Mircea Toader, în vârstă de 67 de ani, care, din 2000, a ocupat funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene a fostului PD şi, respectiv, PDL.
Momentul său greu a fost după alegerile locale din 2008, când a fost decapitat de la cârma PDL pentru rezultatele slabe, pentru ca, după câteva luni, să revină în funcţie. Toader a fost înlocuit de la şefia PDL la finele lunii iulie 2012, de către liderul naţional Vasile Blaga.
Trebuie spus că, în cei 12 ani în care a condus filiala, partidul său a schimbat o galerie de preşedinţi naţionali: Petre Roman, Traian Băsescu, Emil Boc şi Vasile Blaga! Toader este, în prezent, la al treilea mandat de deputat, a fost şi secretar de stat şi vicepreşedinte al Consiliului Judeţului, şi cine ştie ce-i rezervă viitorul politic.
Foto-arhivă "Viaţa liberă"
