* Consolidarea Falezei inferioare a Dunării, reabilitarea zonei istorice a oraşului, modernizarea străzilor Siderurgiştilor, 1 Decembrie, Henri Coandă, Traian Vuia, George Coşbuc şi a infrastructurii urbane a străzii Brăilei sunt în topul proiectelor majore de investiţii până în 2020 * Tunelul pe sub Dunăre, un nou stadion, o sală polivalentă şi un aqua-park sunt doar proiecte prioritare
"Galaţi va fi un centru regional al competitivităţii şi oportunităţilor, cu relaţii teritoriale de cooperare, cu o infrastructură turistică orientată spre polii de atracţie regionali, un mediu prietenos pentru locuitori şi vizitatori, un oraş cu autorităţi locale responsabile şi deschise, cu cetăţeni activi şi o comunitate de afaceri dinamică şi implicată". Zâmbiţi? Aceasta este, negru pe alb, "viziunea" care stă la baza Strategiei de Dezvoltare a municipiului Galaţi 2015-2020, document realizat de Asociaţia Tehnopol Galaţi şi postat pe portalul Primăriei Galaţi. Într-un limbaj cioplit în lemn, dar şi cu ieşiri poetice gen „fluviul Dunărea - martor tăcut al vieţii gălăţene, actor activ, omniprezent şi dominant” în „calea sa de împăraţi şi regi”, documentul cuprinde 240 de pagini şi analizează atât atuurile şi oportunităţile Galaţiului, cât şi punctele slabe, aspectele negative şi ameninţările, propunând soluţii. Unele dintre ele sunt de-a dreptul „surprinzătoare”, cum ar fi realizarea de portaluri de internet cu scopul de atragere a investitorilor străini sau activităţi de "ciobănit urban". Există, însă, şi o listă cu 40 de proiecte majore de investiţii la nivelul municipiului Galaţi, în perioada 2015-2020. Iată cele mai importante idei ale strategilor.
Şase direcţii strategice de dezvoltare
Prima direcţie vizează dezvoltarea şi competitivitatea, pentru a transforma Galaţiul într-un oraş „inovativ, competitiv, integrator”. Cum? Prin crearea unei Zone Metropolitane, prin asocierea cu localităţile din apropiere şi realizarea de materiale, portaluri de internet dedicate şi acţiuni promoţionale la nivel local, cu scopul de atragere a investitorilor străini.
Proiectele propuse pentru a avea un „oraş durabil” vizează subtraversarea Dunării prin construcţia unui tunel, construcţia unui aeroport cargo şi construcţia unei variante de ocolire a municipiului, între DN 26 şi DN 25 / DN 2B.
La „Cooperare regională” sunt prioritare „crearea unei zone metropolitane bipolare (Galaţi - Brăila) şi consolidarea ei ca al doilea pol de consum al ţării” - nu că nu s-ar mai fi încercat aşa ceva, fără succes! - „atragerea în sfera de influenţă a aglomeraţiei urbane Brăila - Galaţi şi a unui al treilea pol, municipiul Tulcea”. Ca proiect concret se propune realizarea unei baze de agrement turistice prin participarea Galaţiului şi a Consiliul Judeţean Tulcea.
Galaţiul trebuie să fie „oraş orientat spre comunitate”. Aşa că se propune „crearea de noi zone atractive de petrecere a timpului liber, cu accent pe dezvoltarea infrastructurii de agrement de pe malul Lacului Brateş, dar şi prin construcţia unui Aqua Park”. Pe listă intră construcţia unui stadion modern şi a unei săli polivalente, reabilitarea energetică a locuinţelor şi refacerea faţadelor, pasarele pietonale şi, în premieră, finalizarea proiectelor de locuinţe sociale în cartierul Dimitrie Cantemir.
La „Comunicare interculturală” apar ca proiecte construirea unui centru cultural şi de conferinţe dedicat manifestărilor cu caracter intercultural şi amenajarea spaţiilor existente degradate - grădina de vară, cinematografe, spaţii expoziţionale.
Cea de-a şasea direcţie strategică este dezvoltarea economică şi are în vedere, în această ordine, turismul, industria şi agricultura.
Turismul - motor de dezvoltare
Strategii admit că „municipiul Galaţi nu este în sine un pol de atracţie pentru turismul de agrement”, dar consideră că „poate deveni un suport direct pentru turismul în zona Dobrogei şi a Deltei Dunării şi se poate dezvolta turismul urban, turismul de afaceri etc”. Prima pe lista propunerilor de proiecte este „conceperea unor circuite sau trasee tematice de vizitare în oraş: Promenada consulilor, Five’o clock la familii celebre, Pelerin în oraş, iar ultima - amenajarea pistei de ciclism între Galaţi şi Brăila.
O sută de pagini mai încolo, găsim ca axe majore „Galaţiul turistic” şi „Galaţiul Verde-Albastru”. Ca acţiuni concrete sunt trecute realizarea şi întreţinerea unui website care să-i sporească vizibilitatea internaţională, iniţiative locale pentru reamenajarea sau construirea unor locuri sau zone de agrement - club nautic, cinematograf, teren de golf, minigolf, tir cu arcul, teren de squash - dar şi amenajarea de noi plaje pe malul Dunării şi modernizarea celor existente.
Centre pentru afaceri şi păşunat urban
La capitolul "Industrie", strategii pornesc de la premiza că „stimularea activităţilor productive prin crearea unei infrastructuri edilitare va conduce la creşterea gradului de absorbţie a forţei de muncă”. Şi, după ce analizează industria oraşului, propun o listă de proiecte. Cap de serie este dezvoltarea infrastructurii în zona de mică industrie, depozite şi prestări de servicii, urmată de înfiinţarea de parcuri logistice, dezvoltarea parcului industrial, centru de sprijinire a afacerilor şi chiar un centrul regional de excelenţă pentru industrii creative.
Autorii Strategiei susţin că „potenţialul agricol al municipiului Galaţi (teritoriul administrativ) poate fi reevaluat şi supus unor politici ample de valorificare eficientă, coordonate de administraţia publică locală şi partenerii ce activează în acest sector. La propuneri de proiecte, cap de serie este „înfiinţarea unei ferme pedagogice de către municipiu în zona Cătuşa. Această fermă are un rol pedagogic şi va întreţine peisajele periurbane prin activităţi de «ciobănit urban»”, se arată în document. Tot strategii propun şi „înfiinţarea de plantaţii de sălcii energetice, plantaţii de miscanthus care să fie comercializate în circuit scurt cu persoanele fizice sau cu un centru de bioenergie a oraşului” dar şi „implementarea unui plan de păşunat care va defini zonele accesibile şi perioadele admise”.
Top 10 al investiţiilor
La finalul Strategiei, pe ultimele trei pagini, se află şi o listă cu 40 de proiecte majore de investiţii la nivelul municipiului Galaţi 2015-2020. Noi le vom nominaliza doar pe primele zece. Prima investiţie majoră vizează modernizare linii tramvai şi carosabil pe străzile Siderurgiştilor, 1 Decembrie, Henri Coandă, Traian Vuia, George Coşbuc. Locul secund este ocupat de reabilitarea infrastructurii de transport pe axa Est - Vest: străzile Traian - Mihai Bravu, Calea Prutului (Mihai Bravu - ieşirea din Galaţi, inclusiv reabilitarea Viaductului Sidex).
Ultima pe podium este amenajarea urbanistică şi reabilitarea infrastructurii urbane pe strada Brăilei. Strategii au mai trecut în listă reabilitarea clădirii de patrimoniu de pe strada Domnească nr. 90 şi achiziţionarea de mijloace de transport nepoluante (tramvaie, troleibuze). Pe locul al şaselea este consolidarea Falezei inferioare a Dunării şi supraînălţarea digului de protecţie, urmată de modernizarea, amenajarea şi dotarea falezei Dunării cu material dendrologic şi mobilier urban. Au mai intrat în top 10 punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina - Barboşi şi reabilitarea zonei istorice a oraşului cuprinse între străzile Domnească colţ cu G-ral I. Lahovary şi Grădina Publică, Parcul Mihai Eminescu, străzile Mihai Bravu, Al. I. Cuza, Gării şi Nicolae Bălcescu, incluzând toate imobilele istorice. Investiţia are în vedere stoparea degradării, conservarea şi renovarea imobilelor vechi, istorice din aceste zone protejate. Pe locul al zecelea în topul investiţiilor prioritare se află amenajarea unei zone de locuinţe de serviciu pe strada Crizantemelor.
Unde vrea să facă Primăria trei grădiniţe noi
Proiectele majore de investiţii din Strategia de Dezvoltare vizează şi infrastructura educaţională. Pe lângă modernizarea unor colegii, reabilitarea unor şcoli, reabilitarea termică a unor clădiri în care funcţionează licee se are în vedere şi construirea a trei grădiniţe: una în Ţiglina II, una pe strada 1 Decembrie 1918 nr. 15 şi una pe terenul liber în curtea Şcolii “Sf. Împăraţi”.
Spitalul regional, o poveste fără sfârşit
Construirea unui spital regional este propusă în Strategia de dezvoltare a Galaţiului. Investiţia, gândită între Galaţi şi Brăila, în extravilanul comunei Vădeni, cuprinde 450 de paturi, un campus universitar, un heliport şi locuinţe de serviciu pentru personalul medical, dar până în prezent nu a fost identificată o sursă de finanţare, costurile fiind estimate la minim 170 milioane de euro.
Consiliul Local va da verdictul
Aşa cum spuneam, Strategia poate fi consultată pe site-ul Primăriei. „Analizele specifice ale celor şase domenii principale au fost realizate de către o serie de grupuri de lucru, ce au acţionat conform unei metodologii comune, prestabilite. Forma definitivată a documentului strategic va fi asumată de administraţia publică locală, respectiv de Consiliul Local Galaţi, prin aprobarea unei hotărâri în acest sens şi va fundamenta acţiunile ulterioare ale Primăriei”, se arată în document.
Foto Bogdan Codrescu
