Una dintre principalele probleme ale politicii româneşti este lipsa de profesionalism a parlamentarilor şi chiar a guvernanţilor noştri tehnocraţi. Personal, consider că ne aflăm într-o situaţie similară cu a Japoniei după ultimul război mondial, când nivelul de trai era unul dintre cele mai scăzute din lume. În respectiva situaţie, naţiunea japoneză a luat o măsură fundamentală, alegând un „Consiliu Naţional Tehnocrat”, format din cei mai recunoscuţi specialişti în domeniile principale ale economiei. De prisos să adaug că aceşti specialişti erau „tehnocraţi cu înalte valori etice şi morale”. Acest consiliu a stabilit căile principale de dezvoltare la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. Deşi Japonia nu are bogăţii naturale, a ajuns în timp relativ scurt la un nivel de trai invidiat de marea majoritate a popoarelor lumii.
Întreaga presă de la noi critică Parlamentul şi Guvernul actual. Acest guvern a fost ales şi numit „contracronometru”, motiv pentru care nu ar trebui să ne mire performanţele sale, chiar în condiţiile în care unele măsuri ni se par corecte şi de bun-simţ.
Schimbarea calităţii clasei politice este o doleanţă naţională care nu se poate realiza decât într-un interval mare de timp, deoarece necesită schimbări în principal ale concepţiilor românilor, ale parlamentarilor şi guvernanţilor noştri. Pentru reducerea la minim a legilor care se fac aproape exclusiv în favoarea politicienilor, cred că ar fi necesar ca Parlamentul să aibă nişte „linii directoare” pe termen mediu şi lung, care să ia în considerare dorinţa poporului român de propăşire şi bunăstare. Respectarea acestor „linii directoare” ar trebui să fie una din priorităţile fiecărui parlamentar şi un criteriu de apreciere a activităţii întregului Parlament. Din păcate, acest deziderat nu s-a concretizat în ultimii 26 de ani. Consider că fără aceste „linii directoare pe termen mediu şi lung”, nimic nu se va putea realiza nici pe viitor.
Cât priveşte alegerea membrilor acestui „Consiliu Naţional de Tehnocraţi”, s-ar putea face mai întâi la nivel judeţean, dintre specialiştii cei mai apreciaţi, care, la rândul lor, să decidă componenţa Consiliului Naţional. Acest consiliu trebuie să fie format dintr-un număr de persoane marcante apartinice din industrie, agricultură, transporturi, cultură şi artă, comerţ, economie etc., deasupra oricăror suspiciuni din punct de vedere etic şi moral.
Corespondenţa pe plan judeţean a acestui consiliu ar pune capăt unor „impulsuri” ce sunt în atenţia consilierilor judeţeni şi municipali numai în preajma alegerilor. Propunerile s-ar limita la posibilităţile reale ale judeţului şi municipiului, ţinând cont de priorităţi şi de posibilităţile tehnice şi economice. Consiliul Judeţean şi Local ar propune soluţii viabile pentru obiective mult discutate, dar rămase la un stadiu incert, fără soluţii de viitor, cum ar fi: comasarea judeţelor Galaţi şi Brăila; aeroportul mereu solicitat şi anulat; podul de legătură cu Dobrogea, autostrada ce ne-ar lega de restul ţării, precum şi o serie de obiective municipale. Toate aceste deziderate nu se pot concepe decât cu specialişti respectaţi şi mai ales fără apartenenţă politică.
Desigur că alegerea acestui consiliu nu poate fi pe placul politicienilor, care s-ar opune prin orice mijloace legale sau nu. Cred, însă, că noi, românii, putem impune acest consiliu ca entitate permanentă, necesară dezvoltării armonioase a ţării. Alegerea acestor consilii de tehnocraţi are şi rolul de a înlocui impostura membrilor Parlamentului şi a organelor de conducere la nivel naţional, judeţean sau municipal, dovedită cu prisosinţă în ultimii 26 de ani. Am în vedere astfel imposibilitatea noastră de a alege persoane competente şi bine intenţionate pentru interesele locale şi naţionale, pentru că acestea nu sunt sprijinite politic.
Propunerile de mai sus pot fi argumentate sau criticate în fel şi chip. Per ansamblu, ideea de Consiliu Tehnocrat Naţional este corectă, pentru reducerea numărului de legi „cu destinaţie” sau al celor care se opun pe faţă aspiraţiilor noastre. Acest consiliu ar putea elimina impostura şi corupţia generalizată a celor care ne conduc în prezent. Propunerea de mai sus are în vedere nenumăratele concluzii la care au ajuns specialiştii din domenii diverse, dar şi oamenii simpli, care consideră că „ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită”.
Vă reamintim că "Viaţa liberă" găzduiește, săptămânal, cele mai interesante opinii şi atitudini despre Galaţi. Cu intenția să realizăm o radiografie a societăţii civile, în care să se regăsească aspiraţiile fiecărui gălăţean care are ceva de spus, vă invităm - dacă doriți să vă implicați şi considerați că puteți ajuta cu idei şi propuneri concrete la schimbarea în bine a oraşului - să trimiteți texte pe adresa de mail a ziarului, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..
