Actualmente închis circulaţiei, tunelul Fileşti de pe firul I al liniei CFR Bucureşti - Galaţi, în lungime totală de 770 de metri, a fost construit în perioada 1896-1898, în terenuri loessoide sensibile la umezire şi argilă nisipoasă galbenă. Refacerea tunelului a început în 1996, dar lucrările s-au desfăşurat cu foarte mari întârzieri.
Conform unui raport prezentat la Colegiul Prefectural de către Sucursala Regională CF Galaţi, refacerea tunelului CFR de la Fileşti, pe firul I al liniei Bucureşti - Galaţi, ar fi trebuit să fie gata în ultima lună a acestui an. Din valoarea totală actualizată de 94,14 milioane de lei pentru lucrări, a mai rămas o valoare de executat de 10,68 milioane de lei, inclusiv TVA.
În acest an, alocaţia financiară asigurată de la bugetul de stat a fost de numai 5 milioane de lei, inclusiv TVA, ceea ce înseamnă că - spun reprezentanţii Regionalei CFR Galaţi, lucrările nu vor putea fi finalizate în termenul programat.
Cu toate astea, în limita sumei alocate, în 2017 se vor executa lucrările de finalizare a suprastructurii căii în tunel şi la capetele acestuia şi, respectiv, lucrările de instalaţii feroviare (linie de contact, centralizare electrodinamică, telecomunicaţii feroviare etc.), astfel încât circulaţia trenurilor prin tunel să se poată relua, precizează raportul citat.
Subfinanţări, tasări majore şi pagube importante
Tunelul subtraversează o zonă importantă a municipiului Galaţi, ocupată cu străzi, linii de tramvai, reţele de canalizări, electrice şi de telecomnicaţii, un număr important de locuinţe şi societăţi comerciale. Lucrările de refacere a tunelului au început în 1996 şi au constat în refacerea căptuşelii tunelului existent în ax cu metoda scutului mecanic circular, semimecanizat, cu diametrul de 9,05 metri, cu închiderea circulaţiei feroviare prin acest fir al tunelului.
Resursele financiare au fost asigurate cu mult sub nivelul ritmului de lucru, astfel că lucrările s-au derulat cu întârzieri foarte mari. Subfinanţarea anuală a condus, evident, la mai multe întreruperi ale lucrărilor, cu mai multe implicaţii negative, printre care degradarea terasamentului şi abateri ale axului tunelului, atât în plan orizontal, cât şi vertical, din cauza unor tasări suplimentare.
Reprezentanţi CFR spun că, în afara lucrărilor din subteran, s-au efectuat şi lucrări la suprafaţă, determinate de tasările majore ale terenului, care au afectat, total sau parţial, 4 străzi, pe lungimi de 60-80 metri, reţele tehnico-edilitare şi linii de tramvai, 13 proprietăţi particulare (din care 3 au fost refăcute complet, 4 au fost reparate şi 6 au fost cumpărate de Regionala Galaţi şi demolate), precum şi aproximativ 13.000 mp din incinta societăţii Transurb SA.
Astfel, în 2008, s-a impus necesitatea reproiectării categoriilor de lucrări rămase de executat în vederea redeschiderii circulaţiei feroviare. A rezultat un deviz general de lucrări suplimentare care au fost contractate, în octombrie 2012, cu SC Tunele şi care, în prezent, sunt în curs de execuţie, având termen de finalizare decembrie 2017.
