Dispute politice sau interese? Tunelul nu e sub Dunăre, ci la DNA şi Tribunal

Dispute politice sau interese? Tunelul nu e sub Dunăre, ci la DNA şi Tribunal
Marius Stan, explicându-le aleşilor, într-o şedinţă de Consiliu Local, pe unde va trece tunelul pe sub Dunăre
Evaluaţi acest articol
(21 voturi)

Deşi tunelul pe sub Dunăre, care ar fi legat Galaţiul de Tulcea, părea îngropat, iată că proiectul reapare în atenţia publică. Şi asta pentru că Primăria Galaţi a fost dată în judecată de consorţiul care a câştigat licitaţia pentru realizarea documentaţiei subtraversării. Procesul este departe de a fi în fază publică, cauza fiind înregistrată la Tribunalul Galaţi, secţia contencios-administrativ, abia pe 29 decembrie 2017. Se pare că nici primarul Ionuţ Pucheanu nu ştie exact pentru ce a fost dată în judecată instituţia pe care o conduce, dar aşteaptă decizia instanţei. Mai mult, şi Direcţia Naţională Anticorupţie ar avea o anchetă pe acest subiect.

Cel puţin asta susţine edilul Galaţiului, Ionuţ Pucheanu, care ne-a declarat ieri că toate documentele legate de proiect au fost luate de procurorii DNA Galaţi. Asta înseamnă că ceea ce ar fi trebuit să fie o investiţie de interes naţional, devine deja una cu iz penal.

Până când se va finaliza ancheta de la DNA, proiectul tunelului se va dezbate la Tribunalul Galaţi, pentru că asocierea – Louis Berger SAS, The Louis Berger Group Inc, Ernst & Young  SRL şi Ernst & Young Societe Anonyme for the Provision of Advisory Services - care ar fi trebui să realizeze documentaţia investiţiei a dat în judecată Primăria. Despre proces, primarul Ionuţ Pucheanu a aflat de la presă, motiv pentru care a încercat să explice de ce s-a oprit proiectul şi s-a ajuns aici.

„Nu eram prinşi cu acel proiect pe nici un Master Plan naţional. Ar fi  fost doar o ambiţie personală, locală, prin care nu am fi reuşit să ne conectăm la absolut nicio altă formă de transport naţională. Ne-am trezit cu nişte documente care nu erau nici pe departe la standardul la care ar fi putut fi luate în seamă. Pe de altă parte, este vorba despre lucrări făcute în cu totul şi cu totul altă unitate administrativ-teritorială, mă refer aici la judeţul Tulcea. Acestea au fost motivele pentru care am denunţat, unilateral, acest contract. Preţ de aproape un an de zile, a mai fost purtată o oarecare corespondenţă cu compania care a câştigat licitaţia. Rămâne de văzut ce va spune instanţa”, a explicat edilul.

500.000 de euro pentru şase foraje

Pucheanu susţine că s-au primit doar o parte dintre documente pentru care ar fi trebuit achitaţi aproximativ 500.000 de euro, prima etapă a contractului, dar că nu a fost plătit niciun ban până acum. „La momentul respectiv au înţeles şi dumnealor şi au părut că se liniştesc în momentul în care Direcţia Naţională Anticorupţie a ridicat toate actele legat de acest studiu”, a adăugat primarul.

Edilul susţine că s-au făcut doar câte trei foraje pe malurile gălăţean şi tulcean al Dunării, nu şi pe fundul fluviului, iar investitorii au ales, din cinci variante de subtraversare, una, bazându-se pe analize SWOT. „La întrebarea cum au ajuns ca din cele cinci variante de subtraversare să o aleagă pe una, mi s-a spus că a fost făcută o analiză SWOT asupra fiecărei potenţiale treceri. Dacă pentru dumneavoastră o analiză SWOT costă 500.000 de euro, atunci, să mă ierte Dumnezeu, vreau şi eu societate de consultanţă şi mă las de politică şi administraţie!

Dacă instanţa le va da câştig de cauză, ne vom supune, oricum nu avem altceva de făcut. Contractul  oricum se va închide, în cel mai rău caz, cu prima parte de documente plătite. Să ne oblige cineva să ducem la bun sfârşit un contract care nu este fezabil pentru această oră, atâta timp cât există proiectul podului de la Brăila, e imposibil. Ar fi trebuit să găsim finanţare de aproximativ 250 de milioane de euro, finanţare externă sau din bugetul local, sumă ce înseamnă bugetul pentru investiţii al municipiului pe următorii 25 de ani, fără să mai facem absolut nimic”, a conchis Ionuţ Pucheanu.

Ce spune iniţiatorul tunelului

În timp ce actualul primar susţine că procesul a fost intentat prea târziu, fostul edil, Marius Stan, consideră acest demers o dovadă de seriozitate din partea investitorilor. „Mi se pare un demers normal şi firesc atâta timp cât a fost semnat un contract, care prevedea în esenţă realizarea, poate, a celui mai mare proiect de infrastructură din istoria Galaţiului. Am demarat nişte proceduri unice pentru primăria Galaţi, cel puţin, dar eu zic că pentru România. Cei de la Agenţia Naţională de Reglementare a Achiziţiilor Publice au avut nevoie de opt luni să înţeleagă caietul de sarcini, abia apoi ne-au dat voie să îl urcăm pe SEAP. Realizarea studiului de fezabilitate nu însemna că cei care au câştigat licitaţia şi-au terminat treaba, ci erau obligaţi să vină mai departe şi cu cei care trebuiau să construiască tunelul şi să finalizeze proiectul pe bani proprii, în urma unei concesiuni de lucrări. Un proiect de care aveam nevoie. Se pare că unii s-au speriat de acest proiect văzând că poate fi chiar realizat. Cei responsabili din zonă, mă refer strict la factorul politic, s-au speriat că dispare acea oportunitate a desfiinţării sau punerii în dificultate a arhaicului bac. Am văzut şi nişte declaraţii, a doi foşti miniştri, evident, de culoare roşie, şi implicaţi în administrarea bacului care spuneau «cum domnule să facem tunel sau pod la Galaţi care să lege ce, nimic cu nimic?». Acel nimic cu nimic le aduce aproximativ două milioane profit pe an. Faptul că s-au speriat, i-au obligat probabil pe cei care administrează astăzi Primăria să bage proiectul în sertar, să-l lase acolo. Demersul celor de la Louis Berger, consorţiul care a câştigat licitaţia, demonstrează încă o dată că oamenii au venit cu gânduri serioase, să facă un proiect, nu numai să se joace de-a semnat contractele, dar aşa, incredibil, se lovesc de opoziţia celor trebuie să plătească pentru prima fază a lucrărilor”, explică Marius Stan, care a precizat că nu a fost chemat la DNA Galaţi şi nici nu are de ce, procedura fiind absolut legală.

A fost o dată un tunel

Povestea tunelului pe sub Dunăre a început în decembrie 2013, când Consiliul Local Galaţi a aprobat studiul de prefezabilitate realizat de firma elveţiană Basler & Hofmann AG Zürich şi a fost de acord cu angajarea a 10 milioane de euro pentru elaborarea studiului de fezabilitate aferent obiectivului „Subtraversare Dunăre”. Elveţienii au fost plătiţi de Primărie cu 82.111 lei (fără TVA). Primarul oraşului la acel moment, Marius Stan, declara că mai există şi alte studii de prefezabilitate făcute de firme din Coreea, Spania şi Germania care, pe banii lor, au demonstrat că tunelul este fezabil, şi nu „un moft al lui Stan”.

Costurile de construcţie a tunelului erau estimate la 230 milioane de euro fără TVA (plus minus 40 la sută), iar durata de realizare la 48 de luni. Autorităţile gălăţene au fost şi în vizite în Germania, la Herrenknecht AG, cel mai mare producător de utilaje grele de săpat tuneluri din lume, dar şi în Spania, unde au văzut un tunel de 25 de kilometri care nu trece pe sub un râu, ci merge pe sub el, pe cursul lui.

Licitaţia

În februarie 2015 a fost lansată licitaţia deschisă pentru documentaţia tunelului, contract cu o valoare estimată de 22.089.500 de lei. Procedura a fost marcată de momente tensionate: faptul că investiţia nu era cuprinsă în Master Planul de Transport al României şi că nu existau căi de acces care să facă legătura cu tunelul. Însă Marius Stan era convins că „odată cu tunelul obligăm Guvernul să vină cu conexiunile aici: drumul ocolitor al Galaţiului şi drumul expres Tulcea-Constanţa”. Şi susţinea că, fără tunel, Galaţiul ajunge ca Valea Jiului.

Atribuirea

Conform datelor din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), pe 26 noiembrie 2015 contractul a fost atribuit consorţiului Louis Berger SAS, care a fost desemnat câştigător cu o ofertă de 11.697.210 de lei fără TVA. Din consorţiu fac parte de Louis Berger Franţa (lider al consorţiului), The Louis Berger Group, Inc. (SUA), S.C.A. Ţuca Zbârcea & Asociaţii Bucureşti, Ernst & Young SRL Bucureşti şi Ernst and Young Societe Anonyme For The Provision Of Advisory Services (Grecia). Titlu distinctiv: Ernst & Young Business Advisory Solutions. Conform SEAP, contractul avea ca obiect „servicii de asistenţă şi consultanţă tehnică, economico-financiară şi juridică pentru pregătirea şi derularea procedurii de atribuire a contractului de finanţare cu implicarea sectorului privat şi/sau a fondurilor europene pentru proiectul «Tuneluri rutiere subtraversare Dunăre Galaţi – Brătianu»”.

Concret, misiunea consorţiului era de a furniza Primăriei soluţia optimă pentru realizarea a două tuneluri, fiecare cu două benzi pe sens, care să facă legătura între municipiul Galaţi (cu legătură rutieră la drumul DN 2B-E78-E584) şi malul drept al Dunării, în localitatea Brătianu, judeţul Tulcea (cu legătură rutieră la DN22E).

Desemnearea drept câştigătoare a companiei Louis Berger, care şi-a legat numele de Arena Naţională, Stadionul Olimpic din Sydney şi Stadionul Wembley din Marea Britanie, a fost privită cu suspiciune de liberalul Nicuşor Ciumacenco: „Consorţiul american a fost implicat în mituirea funcţionarilor în mai multe zone ale globului, fiind deja amendat de autorităţile americane cu 86,4 milioane de dolari. Tot în 2015, în februarie, Banca Mondială a anunţat că renunţă la contractele cu Louis Berger din motive legate de corupţie”, a acuzat politicianul.

La finele anului 2015, primarul Marius Stan a dat ordinul de începere a lucrărilor şi a anunţat că firma s-a apucat de treabă.

Plată pe etape

De la bun început autorităţile au susţinut sus şi tare că plata se va face etapizat, în funcţie de documentaţiile executate, şi că proiectul va putea fi oprit după oricare dintre etape. Pentru prima etapă care cuprindea actualizarea studiului de prefezabilitate (făcut de elveţieni), realizarea studiilor geotehnic şi hidrologic, topografic, a anchetei origine – destinaţie, a studiului de trafic, a studiului de impact de mediu, analiza juridică a posibilităţilor de implementare a proiectului, inventarierea modalităţilor practice de finanţare a proiectului şi a disponibilităţii surselor de finanţare şi a investiţiilor plata ar fi trebuit să fie de 20 la sută din preţ. Etapa a doua cuprindea elaborarea studiului de fezabilitate şi a studiului de oportunitate, elaborarea documentaţiilor de selecţie şi evaluare a partenerului privat, elaborarea tuturor documentaţiilor necesare accesării soluţiilor alternative de finanţare, pe baza cerinţelor finanţatorilor şi trebuia plătită cu 30 la sută din preţ. Restul de 50 la sută ar fi urmat să fie achitat în a treia etapă, care implica efectuarea selecţiei partenerului privat şi semnarea contractului sau asistenţă la obţinerea finanţării din fonduri publice.

Prezentare de ochii lumii

Dispute a stârnit alocarea, în bugetul Galaţiului pe 2016, a sumei de 2.550.000 de lei pentru plata primei etape a documentaţiei pentru subtraversarea Dunării, etapă care, conform calendarului, ar fi trebuit să fie gata pe 23 iunie. Numai că, pe 18 mai 2016, în plină campanie electorală pentru Primăriei, a avut loc o prezentare publică făcută de reprezentanţii consorţiului Louis Berger, dar destul de generală, ca să nu spunem vagă. De pildă nu am aflat rezultatele forajelor făcute pe malurile fluviului sau în albie, dar s-a spus că investiţia ar putea fi executată printr-un contract de concesiune de lucrări, constructorul urmând să-şi recupereze o parte semnificativă a investiţiei din tarifele care vor fi practicate pentru utilizarea tunelului.

Monitorizare "a la Teodorovici"

Asta a promis fostul ministru al Fondurilor Europene şi, respectiv, Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, participant la prezentarea consorţiului Louis Berger în 18 mai 2016: "Este un proiect nu doar pentru această zonă, ci pentru întreaga Europă. Îmi doresc foarte mult să trăiesc clipele când Galaţiul şi Brăila îşi vor da mâna, gândind unitar, pentru că zona aceasta are potenţial fantastic. Când lucrurile acesta vor sta în acest fel, Bucureştiul va avea de ce să se teamă!”.

În realitate, dincolo de interesul electoral, dezbaterea din 18 mai a fost justificată de faptul că suma de 2.550.000 de lei, alocată în bugetul oraşului pentru subtraversare nu acoperea decât prima etapă a documentaţiei. Iar pentru a fi demarată a doua etapă era necesară o rectificare a bugetului, decizie care ar fi trebuit să fie supusă votului aleşilor locali, dar acest fapt nu s-a mai întâmplat.

 

Citit 8359 ori Ultima modificare Vineri, 12 Ianuarie 2018 18:23

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.