INTERVIU | Bogdan Ardean, directorul Gospodărire Urbană: Încercăm să nu ne mai facem de râs

INTERVIU | Bogdan Ardean, directorul Gospodărire Urbană: Încercăm să nu ne mai facem de râs
Evaluaţi acest articol
(20 voturi)

În condiţiile în care municipalitatea nu a scos la licitaţie întreţinerea celor mai importante parcuri şi scuaruri ale oraşului, aşa cum intenţiona, am încercat să aflăm de la directorul Gospodărire Urbană, Bogdan Ardean, cum s-au pregătit reprezentanţii societăţii pe care o conduce pentru a îngriji spaţiile verzi ale Galaţiului în sezonul cald ce va urma.

- Anul trecut, Gospodărire Urbană a ratat şansa de a demonstra că poate să întreţină aşa cum se cuvine spaţiile verzi din oraş. La ce să se aştepte gălăţenii în acest an?

- Din păcate pentru mine, vă dau dreptate, anul trecut a fost un sezon ratat. A fost un sezon care ne-a luat pe nepregătite, inclusiv pe mine. Îmi asum. Ne-a luat pe nepregătite pentru că, anul trecut, aşa cum ştie toată lumea, am preluat spaţiul verde din tot Galaţiul, în condiţiile în care, în urmă cu doi ani, ne ocupam exclusiv de parcuri şi aliniamente stradale. Am preluat atunci şi partea de mobilier urban, şi partea de întreţinere fântâni, cişmele. Din păcate pentru noi, le-am preluat ca activitate, nu şi cu oamenii de la Ecosal, care se ocupau cu aşa ceva. A trebuit să adaptăm organigrama noilor cerinţe şi să facem angajări în vederea îndeplinirii sarcinilor care ne-au fost trasate. În primă fază, ne-am împotmolit în atragerea de personal, pentru că, inexplicabil, deşi ocupam un loc fruntaş la capitolul şomaj, nu am avut nici pe departe un aflux de persoane dornice să muncească. Prin urmare, aveam un necesar de minimum 35-40 de cosaşi, iar noi am avut în medie 20. A rezultat un sezon ratat din punct de vedere al întreţinerii spaţiilor verzi. Pe partea de mobilier urban şi fântâni-cişmele, cred că ne-am prezentat la un nivel decent.

Pentru acest an, am pus la punct o nouă strategie. În primul rând, anul trecut am renormat activitatea de cosit, pentru că, poate nu vă vine să credeţi, dar aceasta se desfăşura conform unor norme din 1974. Am angajat, în 2017, un normator cu experienţă, care a reuşit să normeze toată activitatea utilajului şi am putut să ne facem o viziune despre cum trebuie făcut şi cam care ar fi norma de lucru şi, foarte important, care ar fi norma de consum al unui utilaj. Am avut nişte surprize, în condiţiile în care, în urma normării activităţii, am ajuns la concluzia că norma utilajului ar trebui să fie dublă faţă de cea care era prevăzută în societate, iar norma de consum să fie cu aproximativ 30 la sută mai redusă. Avem speranţe ca anul acesta să reuşim să ne prezentăm la un nivel decent. Dacă anul trecut, în mai, aveam doar nouă cosaşi, acum avem 24 şi intenţia noastră este să ajungem la cel puţin 35-40.

- În ce constă efectiv această strategie?

- Am împărţit Galaţiul în două zone de interes. Prima zonă este reprezentată de parcuri şi aliniamente stradale, unde intenţionăm să intervenim pentru cosirea ierbii o dată la două săptămâni. A doua zonă este cea de cartiere, unde intenţionăm să avem o frecvenţă de o dată la două luni. Asta înseamnă că, într-un sezon, să reuşim să cosim Galaţiul de cel puţin trei ori, în condiţiile în care, anul trecut, au existat foarte multe zone în care am reuşit să cosim doar o singură dată. Zona de cartiere este împărţită, la rândul ei, în patru zone. Fiecare zonă va avea alocat un număr de persoane, care îşi vor desfăşura activitatea exclusiv în zona în care au fost desemnate. Vor fi doi coordonatori la nivelul întregului oraş, care vor verifica suprafeţele cosite şi dacă oamenii şi-au făcut norma.

- Puteţi promite că anul acesta nu vom mai avea un oraş invadat de bălării?

- Nu pot să-mi asum o astfel de promisiune. Dacă ar fi depins exclusiv de mine, aş fi putut să-mi asum. Dar atâta timp cât depindem de disponibilitatea de muncă a unor oameni, nu mă hazardez. Există într-adevăr o intenţie a Primăriei de a externaliza anumite zone, respectiv zona de parcuri şi unele dintre scuaruri. Nu pot să spun de ce nu s-a făcut încă. Am înţeles că documentaţia a fost respinsă de către cei de la ANAP, dar nu o luaţi ca pe o declaraţie veridică, pentru că nu am date în sensul acesta. Şi pentru noi, în condiţiile în care primim un program concret de cerinţe din partea Primăriei, există posibilitatea de a contracta societăţi care să vină să ne ajute, dar, deocamdată, nu putem lua o astfel de decizie, pentru că suntem în perioada de angajări, iar sezonul încă nu a început. Am făcut demersuri la Primărie să ne spună care sunt pretenţiile dânşilor pentru acest sezon. Sunt sigur că pretenţiilor lor sunt aceleaşi cu ale oricărui gălăţean. Încercăm prin această strategie să nu ne mai facem de râs.

- Mulţi gălăţeni au fost revoltaţi, anul trecut, când gardul viu din Grădina Publică a fost distrus aproape în totalitate. Este vina Gospodărire Urbană că nu a ştiut cum să îl întreţină?

- Am avut de-a face cu un fenomen. Ce s-a stricat în Grădina Publică, s-a stricat şi în alte zone. În tot Galaţiul, buxusul a avut de suferit, s-a uscat în mare parte. A fost o invazie, un vierme care se instalează în interiorul plantei. Din păcate, în foarte multe cazuri, efectele lui încep să se vadă când deja este prea târziu. Pe de altă parte, tot buxusul din Grădina Publică era foarte bătrân, nu a fost întinerit periodic. Această problemă o avem şi la copaci. Am făcut două tratamente pentru a încerca să salvăm buxusul. Situaţia ne poate şi nu ne poate fi imputată.

- Cu mai multă atenţie, nu s-ar fi putut, totuşi, observa că este o problemă acolo, până să ajungă să se usuce efectiv?

- Ba da. Nu pot să mint. Mă consider un om integru şi nu pot să spun că nu este şi vina noastră. Avem şi noi o parte de vină, trebuie să recunoaştem. Îl vom înlocui, probabil, tot cu gard viu. Aşteptăm o decizie şi o comandă din partea Primăriei. Din ce ştiu, dânşii intenţionau să colaboreze cu un inginer peisagist.

- Spuneaţi, în urmă doar câteva luni, că nu doriţi ca societatea să mai achiziţioneze flori de la diverşi furnizori şi că vă veţi axa pe producţie proprie, pentru reducerea cheltuielilor.

- Anul trecut, am întâmpinat probleme cu furnizorii. Am fost puşi în situaţia în care, din întregul program de achiziţii, am realizat doar aproximativ 20 la sută. Foarte multe plante dintre cele care ne erau livrate nu erau conforme sau nu corespundeau cu caietul de sarcini. Am achiziţionat seminţe şi butaşi, ne-am luat angajamentul faţă de Primărie să susţinem programul de plantări din producţie proprie. Tot ce vedeţi dumneavoastră că deja se montează în oraş sunt flori produse de noi. Producem flori pentru cele trei sezoane - sute de mii de fire - şi plante curgătoare, în jur de 4.000-5.000. Anul trecut, din păcat, plantele curgătoare au lipsit din oraş pentru că firma contractantă ne-a livrat florile neconform, ghivecele furnizate erau mai mici decât cele prevăzute în caietul de sarcini. Era o chestiune cu iz penal, le-am refuzat. Noi câştigăm mai bine acum, iar factura către Primărie este mai mică. În afară de seră, mai avem şi o bucată de teren destul de generoasă unde am în intenţie să producem noi hibiscus, buxus - gard viu. Rezultatele se vor vedea cel mai devreme peste doi ani. Mă gândesc serios la a avea propria pepinieră, pentru că toţi copacii care se plantează în oraş sunt exclusiv din achiziţii, la fel şi gardul viu.

- S-a împlinit un an de când aţi preluat conducerea societăţii. Sunteţi mulţumit de activitatea dvs.? Ce aţi reuşit să realizaţi din ce v-aţi propus?

- Nu sunt mulţumit de ce am reuşit să realizez într-un an. Nu vreau să-mi caut scuze, motive. De activitatea mea sunt mulţumit, de nivelul meu de implicare în încercarea de soluţionare a unor probleme sunt mulţumit. De rezultatele obţinute nu sunt mulţumit. Consider că nu sunt la nivelul eforturilor depuse. Am schimbat câţiva directori, decizii care consider că au fost bune. Măsurile pe care am încercat să le iau sunt măsuri care îşi vor vedea efectele în timp mai îndelungat. De exemplu, în urma normării consumurilor, consumul de combustibil a scăzut cu aproximativ 800 de litri pe lună. Sunt măsuri care se vor vedea în timp, cum este şi norma dublată pentru fiecare om. Mă aştept ca rezultatele să se vadă pe viitor. Am implementat sistemul de plată prin SMS, un sistem civilizat, care mi s-a părut normal să-l adoptăm şi noi. Pentru eficientizarea societăţii şi pentru un control mai bun, am montat GPS pe toate maşinile. Existau probleme în lipsa lui. În zona de cimitire, am reluat partea de identificare a locurilor de veci, care este la 80 la sută. Din păcate, aceste lucruri s-au făcut până acum la nivel de hârtie. Ele acum trebuie să fie transformate într-o bază de date electronică. Există deja o persoană în societate care a început să introducă într-o bază de date ceea ce nu s-a introdus timp de 17 ani. Din nou, rezultatele se vor vedea în viitor. Lumea, în continuare, vine la cimitir şi este nemulţumită de unele aspecte. Am început, pe cimitire, să facem un program de curăţenie eficient. Treaba noastră, a administraţiei cimitirelor, este să facem curat pe alei şi între morminte. Este treaba concesionarului să îngrijească mormântul. Gradul de încasare la cimitire este undeva la 30 la sută, 70 la sută dintre cei care au concesiuni nu plătesc, nu se interesează de locul de veci, nu îşi fac curat. Mulţi au şi actele expirate.

- Nu trebuie să luaţi, totuşi, nişte măsuri?

- Nu vreau să dau doar în concesionar, pentru că şi noi avem bubele noastre. Noi nu avem o bază de date pusă la punct. Dar suntem pe cale să o realizăm. Până să o avem pusă la punct, mai este o problemă. În "Eternitatea", demult, locurile de veci se dădeau doar pe o chitanţă. Sunt foarte multe locuri de veci ale căror proprietari nu sunt de găsit, care ori a decedat, ori şi-a schimbat domiciliul. Anul trecut, am trimis mii de adrese către concesionari. Cred că 90 la sută s-au întors. Putem să aplicăm legea cimitirelor, care spune că dacă timp de doi ani nu te-ai mai ocupat, locul de veci revine în proprietatea administraţiei cimitirelor. În momentul de faţă, schimbăm regulamentul cimitirelor cu ajutorul Primăriei şi vom prevedea şi lucruri de genul acesta.

Câți angajați are Gospodărire Urbană

Potrivit conducerii societății care se ocupă, printre altele, cu întreținerea spațiilor verzi din municipiul Galați, Gospodărire Urbană are, la acest moment, 270 de angajați. Numărul salariaților care au în responsabilitate îngrijirea spațiilor verzi ale orașului este, însă, insuficient, la acest moment, în condițiile în care societatea va da startul activităților de cosit și tundere a zonelor verzi, cel mai probabil, la data de 1 aprilie. Acesta este motivul pentru care, încă din a doua jumătate a lunii februarie, reprezentanții societății și-au deschis porțile pentru noi angajați. Din cele 71 de posturi noi disponibile, câte erau la jumătatea lunii februarie, au fost ocupate, până la acest moment, doar 16, ceea ce înseamnă că societatea mai are nevoie de încă 55 de noi angajați, pentru amenajarea și întreținerea parcurilor, scuarurilor și spațiului verde din cartierele Galațiului. Cele mai multe posturi disponibile sunt pentru sezonieri, adică oamenii vor avea un contract de muncă pe o perioadă de opt luni și vor fi remunerați cu salariul minim pe economie.

Cine dictează tăierile de arbori

Nu de puține ori, a "plouat" cu sesizări din partea a zeci de gălățeni nemulțumiți de tăierile de arbori din oraș, dar și de modul în care sunt fasonați unii dintre copaci. Cetățenii au acuzat, în repetate rânduri, Gospodărire Urbană că retează arborii la voia întâmplării sau că îi fasonează "după ureche". Conducerea societății spune, în schimb, că reprezentanții Primăriei sunt cei care dictează cum trebuie să se intervină asupra fiecărui copac. "Toate tăierile sunt executate în urma unei comenzi a Primăriei, care ne dă un plan de tăieri, cu specificații în dreptul fiecărei zone. Decizia nu este la Gospodărire Urbană, iar Primăria face comenzi în urma unor solicitări din partea populației. Pentru fiecare copac, există o persoană care dorește să îl fasoneze și cel puțin o persoană care nu este de acord cu acest lucru. Orice copac la care se intervine este analizat și supus deciziei unui inginer silvic. În urma noastră rămâne, de multe ori, doar cioata, care pare sănătoasă. Dar cel care reclamă nu știe ce era deasupra, dacă copacul era uscat, noduros, dezbârnat, rupt, dezechilibrat", spune directorul Gospodărire Urbană.

Citit 7956 ori Ultima modificare Duminică, 18 Martie 2018 18:46

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.