SPECIAL | Transportatorii români, traşi „pe dreapta” de normele UE

SPECIAL | Transportatorii români, traşi „pe dreapta” de normele UE

Ovidiu Amălinei (arhivă)
Evaluaţi acest articol
(27 voturi)
7 comentarii

UPDATE. Votul privind Pachetul de Mobilitate, eliminat de pe agenda Parlamentului European! | Votul din Parlamentului European privind Pachetul de Mobilitate, programat pentru astăzi, 27 martie, în sesiunea plenară de la Strasbourg, a fost amânat. Decizia a fost luată de preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani. Acesta a precizat că decizia a fost luată în urma depunerii a nu mai puţin de 1.600 de noi amendamente la pachetul legislativ privind viitorul transporturilor rutiere europene, amendamente ce trebuie analizate cu atenţie. Proiectul a fost retrimis la Comisia pentru Transporturi şi Turism (TRAN) a Parlamentului European, în vederea analizării amendamentelor. Preşedintele PE a stabilit ca votul în plen să fie amânat până pe 1 aprilie, dar nu este exclus, dat fiind faptul că sunt foarte multe amendamente, iar dezbaterile foarte aprinse, ca votul să fie amânat în cele din urmă pe o durată mult mai lungă.

Amânarea acestui vot reprezintă o "victorie de etapă" pentru transportatorii români care, alături de cei din Europa de Est, acuză statele vestice că vor, sub masca normelor europene, să impună măsuri protecţioniste ce contravin regulilor pieţei unice.


În timp ce Parlamentul European se pregăteşte să voteze, astăzi, 27 martie, la Strasbourg, Directiva privind Pachetul de Mobilitate 1 – ce ţinteşte în special transportul rutier de mărfuri - transportatorii români, alături de colegi din ţările din Europa de Est, dar nu numai, se pregătesc de ample proteste de stradă. Protestatarii acuză statele vestice că, sub masca solidarităţii şi a protecţiei sociale, vor să impună măsuri protecţioniste ce contravin principiului UE al pieţei libere.

Chiar dacă unul dintre principiile fundamentale ale pieţei comune europene este libera circulaţie a bunurilor şi serviciilor, unele state UE au o manieră proprie de interpretare a acestuia. Tonul a fost dat, de câțiva ani, de „motorul” franco-german, căruia i s-au alăturat ulterior şi alte state din Vest, ţări care, deşi în declaraţiile politice clamează virtuţile pieţei unice, nu ezită, totuşi, să apeleze la instrumente protecţioniste atunci când interesele comerciale o cer. De exemplu, deşi statele din Europa de Est, inclusiv România, au resimţit din plin efectele importurilor masive de produse din statele vestice în dauna producătorilor autohtoni, atunci când a apărut un avantaj competitiv şi pentru statele de la „periferia” economiei europene, precum cel din sectorul transporturilor rutiere, ţările din „nucleul dur” al pieţei comune s-au grăbit să impună măsuri care să limiteze accesul „intruşilor” ce ofereau servicii la preţuri mai competitive.

DE LA POLITICI NAŢIONALE LA POLITICI EUROPENE

Primele găselniţe legislative au fost experimentate la nivel naţional. În Germania, de exemplu, în 2015, sub pretextul „protecţiei sociale” a fost introdusă aşa-numita „Lege MiLoG”, de la Mindestlohngesetz, pe româneşte – Legea germană a salariului minim. Ca idee, legea spune că toţi angajaţii, fie ei germani sau… români la o firmă de transport care prin natura operaţiunilor tranzitează teritoriul Germaniei, trebuie să fie plătiţi la nivelul salariului minim prevăzut de legea germană, adică, la vremea respectivă, vreo 8,5 euro/oră. Modelul german a fost urmat, tras aproape la indigo, de Franţa, prin Legea Macron, care a intra în vigoare în 2016, atât doar că acolo salariul minim era de 9,6 euro/oră. La modul practic, dincolo de aspectele birocratice şi administrative, se ajunge la fixarea unor praguri financiare menite să avantajeze transportatorii autohtoni din Franţa şi Germania.
Nu numai firmele româneşti au fost lăsate în „ofsaid” prin bizarerii legislative, ci şi firmele de transport din Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia – adică toată Europa de Est, plus statele baltice – Letonia, Estonia şi Lituania. Dar incomozi au devenit şi unii transportatori din Spania şi Portugalia.
Cum legi precum cele de mai sus contraveneau Directivelor europene, transportatorii s-au dus cu „jalba” la Comisia Europeană, iar până la urmă s-a ajuns chiar la declanşarea unor proceduri de infringement. Asta după un nesfârşit şir de adrese, notificări şi renotificări, scrisori etc. Una peste alta, deşi CE admitea în adresele oficiale că legi precum cele din Germania şi Franţa „creează bariere administrative disproporţionate care împiedică buna funcţionare a pieţei interne”, Comisia îşi dorea „identificarea unei soluţii pe cale amiabilă”. Numai că, spre surpriza transportatorilor din Est, ideile din legislaţia restrictivă promovată de unele state din Vest la nivel naţional s-au regăsit, în 2017, în proiectele legislative privind Pachetul de Mobilitate iniţiat la nivelul UE! Altfel spus, nu numai că măsurile protecţioniste nu au fost eliminate, ci au ajuns foarte aproape de a fi ridicate la rang de norme europene!

„ALIANŢĂ RUTIERĂ” CONTRA TRANSPORTATORILOR DIN EST

În esenţă, transportatorii din statele estice sunt acuzaţi că, prin plata şoferilor la un nivel mult mai mic decât cel din statele vestice, practică un sistem de „dumping social”, ajungând să acapareze astfel cea mai mare parte a transporturilor din ţările ţintă. Mai mult, unor companii de transport - din Est, dar şi din Vest - li se reproşează că folosesc sistemul „letterbox” (cutie poştală). Aici ar fi vorba de o „portiţă legală” prin care astfel de companii sunt create exclusiv din dorinţa de a obţine profituri din diferenţele salariale din statele membre şi prin urmare ar reprezenta o ameninţare la principiile concurenţei loiale. Mai exact, unele companii, inclusiv cele cu lanţuri logistice de anvergură, îşi înregistrează flotele în statele cu taxe și salarii mici din Est, dar operarea activă se face în ţările din Vest.
În această conjunctură, în 2017, nouă miniştrii ai Transporturilor din Europa de Vest au pus, inclusiv la nivel juridic, bazele unei Alianţe Rutiere, cu scopul declarat de a susţine ca liberalizarea pieţei de transport rutier poate fi luată în considerare numai în cazul în care a fost armonizată legislaţia socială. Se folosesc cuvinte mari, precum „combaterea dumpingului social”, „concurenţă loială între companii”, „drepturi sociale şi condiţii de lucru îmbunătăţite pentru şoferi”. De fapt, Alianţa Rutieră a statelor din Vest este un instrument de presiune asupra instituţiilor europene şi are ca scop protejarea propriilor industrii naţionale de transport, chiar dacă lucrul acesta s-ar face în dauna transportatorilor din alte state.

ŞOFERII ROMÂNI ÎŞI APĂRĂ DREPTURILE ÎN STRADĂ

În replica, transportatorii din Est spun că sistemul companiilor tip cutie-poştală, dar şi dumpingul social, pot fi combătute prin normele deja existente, atât la nivel comunitar, cât şi la nivelul legislaţiilor naţionale, iar unele state au demarat deja acţiuni de colaborare şi schimb de informaţii prin care aceste fenomene au fost limitate în mod simţitor.
Asta nu a oprit în acţiunile de lobby de tipul celor practicate de Alianţa Rutieră, iar influenţa acesteia s-a făcut simţită la nivelul tuturor instituţiilor europene decidente, fie că vorbim de Parlamentul European, Comisia Europeană sau Consiliul UE. Aşa s-a ajuns la redactarea acestui Pachet de Mobilitate 1, ce priveşte mai multe aspecte esenţiale privind activitatea transportatorilor rutieri europeni. În termeni tehnici, propunerile din Pachetul Mobilitate 1, publicat de Comisia Europeană în mai 2017, acoperă zone ample ale legislaţiei europene aplicabile în domeniul transporturilor rutiere, precum: propunerea de Lege specială pentru aplicarea Directivei detașării nr. 71/1996 la transporturile rutiere; propunerea de revizuire a Regulamentului 561/2006 privind timpii de conducere și de odihnă ai șoferilor profesioniști; propunerea de modificare a Regulamentului nr.1071/2009 privind accesul la profesie și a Regulamentului 1072/2009 privind accesul la piața de transport rutier de marfă.
Printre măsurile propuse se află şi unele ce ţin de normalitate, precum obligativitatea folosirii tahometrelor inteligente, respectarea timpilor de odihnă, condiţii decente pentru şoferi sau raportarea la un salariu minim naţional. Însă sunt şi multe măsuri contestate de transportatorii români, şi nu numai. De exemplu, pe „lista scurtă” a măsurilor contestate de Federaţia Operatorilor Romani de Transport (FORT) se numără restricţionarea cabotajului, respectiv introducerea unei perioade de „răcire” (cooling-off) de cel puţin cinci zile înainte ca alte operaţiuni de cabotaj să poată fi efectuate în aceeaşi ţară cu acelaşi autovehicul. Transportatorii spun „nu” şi pentru întoarcerea acasă a conducătorilor auto cel puţin o dată la patru săptămâni - sau, în cazul în care șoferul alege să ia două repausuri săptămânale reduse, după trei săptămâni pe drum. Transportatorii mai solicită reanalizarea condiţiilor de efectuare a perioadei de repaus săptămânal normal în cabina autovehiculului, în condiţiile în care normele europene, indiferent de circumstanţe, ar impune cazarea şoferilor doar… la hotel. Respinsă este şi aplicarea regulilor detaşării la transporturi rutiere, pentru că s-ar ajunge în situaţia absurdă în care, la un drum, salariile şoferilor să fie calculate secvenţial în raport cu salariile minime din ţările pe care le tranzitează!
„Şi noi, în România, avem o lege a salariului minim, pe aia trebuie să o respectăm, plus că fiecare şofer îşi negociază din start contractul, nu că dacă eşti în tranzit spre Spania şi ajungi în Franţa sau în Germania, gata, ai altă lege, alt salariu! De exemplu, în Franţa, timpul petrecut pe teritoriul ţării ar trebui raportat şi plătit conform legii franceze, cu declararea unui reprezentant fiscal!”, ne-a explicat unul dintre transportatori.

DRUMUL INSTITUŢIONAL

Drumul Pachetului de Mobilitate în sistemul decizional al instituţiilor europene a fost unul destul de sinuos. Statele din Est au început şi ele să se mobilizeze, iar asociaţiile patronale şi sindicatele din transporturi nu au ezitat să organizeze ample manifestații de protest inclusiv la sediile instituţiilor europene, de la Bruxelles şi Strasbourg.

Preşedinţia Austriacă a Consiliului UE a încercat, în decembrie 2018, să formuleze o serie de compromisuri, însă ele nu au fost decât pe placul statelor din Alianţa Rutieră, din care face parte inclusiv Austria… Din perspectiva României, ministrul Transporturilor de la acea vreme, Lucian Şova, preciza că „din păcate, propunerile de compromis prezentate nu răspund îngrijorărilor semnalate de România pe parcursul negocierilor și nu asigură, per ansamblu, acele soluții necesare pentru atingerea unui compromis echilibrat și viabil. Propunerile formulate de președinție complică regulile, fac controlul mai dificil și, posibil, mai subiectiv”. Ministrul spunea că România este dedicată “identificării unei soluții simple, ușor de controlat, ușor de impus, care să echilibreze, poate, și piața muncii, asupra căreia, sigur că, în domeniul transporturilor rutiere, pot fi unele discuții de făcut”.
Cert este că dincolo de propunerile Comisiei şi ale Consiliului UE, un factor decisiv este ratificarea Pachetului de Mobilitate în Parlamentul European. Şi în cadrul dezbaterilor în plen şi în cele din Comisia pentru Transporturi (TRAN) au fost numeroase critici. De altfel, TRAN nu a aprobat decât în parte propunerile din cadrul Pachetului de Mobilitate. În aceste condiţii, unii acuză “graba” cu care, în urma în urma Conferinţei Preşedinţilor din Parlamentul European s-a decis ca propunerile legislative să fie introduse pe agenda sesiunii plenare de la Strasbourg, din perioada 25-28 martie, în cursul zilei de 27 martie urmând să fie organizate dezbaterile finale şi votul pe Pachetul de Mobilitate 1.

REACŢIA TRANSPORTATORILOR ROMÂNI

Dată fiind evoluţia evenimentelor Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT), dar şi alte organizaţii europene ale transportatorilor, au anunţat că vor participa, pe 27 martie, la un amplu protest de stradă la Strasbourg. „Ţările vestice încearcă să profite de situaţia generată de Brexit şi vor să voteze cele trei componente cruciale ale Pachetului de mobilitate 1, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European. Federaţia Operatorilor Români de Transport se opune vehement prevederilor din Pachetul 1 de mobilitate”, explică FORT într-un comunicat de presă.
„În încercarea de a bloca un vot nedrept, reprezentanţii FORT se vor deplasa la Strasbourg pe data de 27, pentru a participa la un protest similar celui din luna Ianuarie a.c., împotriva Pachetului 1, alături de alte patronate din România şi din ţările estice. Totodată, FORT solicită public atât Guvernului României, cât şi europarlamentarilor români, să se implice serios în acest subiect, susţinând interesul firmelor de transport autohtone a căror activitate ar fi grav periclitată de adoptarea unor măsuri ce încalcă principiile de bază ale funcţionării Uniunii Europene. Peste 300 de reprezentanţi FORT se pregătesc pentru deplasarea de pe 27 martie având speranţa că de data aceasta numărul europarlamentarilor români prezenţi la manifestare, dar şi la vot, o să fie complet. Totodată, FORT lansează public rugămintea către Preşedintele României, să se implice în acest subiect, susţinând interesul economic general al ţării noastre”, se precizează în comunicatul de presă FORT.
Care vor fi evoluţiile de astăzi atât în stradă, cât şi în forul Parlamentul European de la Strasbourg, rămâne de văzut. Cert este că, în opinia transportatorilor români, miza este poate chiar mai mare decât strict a unui sector economic. Testul major este Acela de a vedea ce fel de viitor economic va avea Uniunea Europeană. Unul în care piaţa comună este, într-adevăr, o piaţă comună, sau unul “contaminat” de protecţionism şi interese strict individuale.

PREŢUL MĂRFURILOR, DETERMINAT ŞI DE TRANSPORTURI

Pe Pachetul de Mobilitate, dincolo de dezbaterile din Parlamentul European, în cadrul trialogului cu Comisia Europeană şi Consiliul UE, acesta din urmă ar avea un cuvânt greu de spus în perioada imediat următoare. România deţine în acestă perioadă preşedinţia rotativă a UE şi prin urmare, nu ar fi exclus să încerce să blocheze acest dosar, pentru a fi eventual discutat în următoarea legislatură a Parlamentului European. Este o variantă posibilă, mai ales că, într-un astfel de demers, România nu ar duce lipsă de aliaţi. Cert este că România va încerca să convingă partenerii europeni să privească în ansamblu problema transporturilor la nivel european. De exemplu, costurile mai scăzute ale transportatorilor din Est se reflectă pe tot lanţul de servicii. Astfel, inclusiv în ţările din Vest, dacă mărfurile ajung la preţuri rezonabile se datorează şi costurilor din domeniul transporturilor. O eliminare forţată a transportatorilor din Est ar însemna o scumpire automată nu numai a transporturilor, dar şi mărfurilor achiziţionate de clienţii finali.

UN JOC DIN CARE CEI MARI CÂŞTIGĂ

Prevederile mai restrictive, mai stufoase, mai suprabirocratizate ce sunt prevăzute în forma actuală a Pachetului de Mobilitate vor afecta activitatea nu numai a companiilor din ţările din Est, ci şi a micilor companii de transport din ţările din Vest. Practic, şi acestea din urmă, chiar dacă aparent, pe termen scurt, vor avea de câştigat din restricţiile impuse transportatorilor din Est, vor trebui să se supună şi ele, pe termen lung, aceloraşi norme europene ce vor deveni extreme de complicate, ce le vor aduce şi lor costuri suplimentare. Birocraţia ar putea duce şi la blocarea activităţii acestora, iar, la final, singurii care ar avea de câştigat ar fi marile companii de transport, cu lanţuri logistice complexe. Ele ar avea forţa administrativă pentru a gestiona astfel de schimbări. În plus, faţă de micile firme, o companie mare este mult mai predispusă la delocalizare, dacă acest lucru i-ar aduce un avantaj competitiv.

Citit 14631 ori Ultima modificare Joi, 28 Martie 2019 11:18

7 comentarii

  • postat de Sabrina Miercuri, 27 Martie 2019 15:36 82.137.14.*** Link la comentariu
    7
    7

    Dar nu numai transportatorii sunt loviți ci toți românii care vor suporta prețuri mai mari la PRODUSELE de Import Am vrut o țară că Afară o vom AVEA la PAȘTELE CAILOR DE LA ANUL SI LA MULȚI ANI// SCHENGEN E DEPARTE PE UN MUNTE DE PE VENUS /UE ESTE PENTRU O PIAȚA COMUNĂ 2( in care exportam ieftin și importam scump) Așa că acum avem viitorul luminos in față și spate și Porțile de la Schengen Închise până se va desființa UE ///Și nu mai este MULT/// Au trecut 25 de ani și mai sunt ÎNCĂ 25 , că o dată la 50 de ani se schimbă SISTEMUL DE URMAȘII CELOR CARE NE CONDUC AZI

    Raportează
  • postat de Lucian Miercuri, 27 Martie 2019 14:20 79.3.97.*** Link la comentariu
    5
    3

    DanielGalati ai inteles gresit! Nu este ca tu camionist cand treci prin Germania sau Franta trebuie sa fii platit cu 8 euro la ora (lucru imposibil banuiesc pentru patronii romani). Dar pot tranzita prin respectivele tari in interes de munca, doar camioane conduse de soferi care au salariul minim in linie cu normele in vigoare! Adica in Germania cine lucreaza trebuie sa aibe un contract in care retributia orara sa nu fie mai mica de 8 euro/ora. Din pacate ai dreptate la sfarsit si cred ca cel mai bine ar fi sa te trezesti "din statul natural" si sa te faci patron. Asa macar "idiotii" pot avea salarii pe masura!

    Raportează
  • postat de DanielGalati Miercuri, 27 Martie 2019 12:22 5.13.140.*** Link la comentariu
    8
    10

    Deci sa inteleg, vine neamtul si zice, vrei sa mergi pe aici? ei bine platesti omul cum trebuie, minim 9 euro pe ora sau cat e acum. romanul ( soferul ) vine si spune, nu .... nu e corecT! eu vreu 2 euro pe ora :)))) ..... bai idioti ne-a mai facut natura. inteleg ca protestul este organizat de patroni .

    Raportează
  • postat de Galatean Miercuri, 27 Martie 2019 12:10 82.137.11.*** Link la comentariu
    9
    6

    Problema este foarte complicată şi în parte, au dreptate şi unii şi ceilalţi.

    Totuşi măsura este bună, iar transportatorii trebuie să se adapteze la noile măsuri.

    Raportează
  • postat de Costel Miercuri, 27 Martie 2019 11:55 109.166.217.*** Link la comentariu
    17
    6

    De ce mai stam in UE si nu ne intoarcem cu fata spre est in cazul asta ?

    Raportează
  • postat de Sandu Miercuri, 27 Martie 2019 08:28 90.95.63.*** Link la comentariu
    2
    7

    Presedintele Romaniei sa se implice in acest subiect sustinind interesul economic general al tarii noastre precizeaza comunicatul de presa al FORT.As adauga aici si Guvernu lRomaniei.Abia atunci am vedea ca cei care ne conduc lupta pentru interesele tarii noastre si nu se inclina in fata tendintei tot mai evidente de tratare a tarii noastre ca o vasala a nucleului hegemonic franco- german.Tare ma tem ca nu se va intampa asa.Acum inteleg de ce unele masuri luate la nivelul Uniunii Europene cu iz de dictat au condus la Brexit.

    Raportează
  • postat de democratul Miercuri, 27 Martie 2019 08:15 89.121.200.*** Link la comentariu
    1
    9

    Liberte, Egalite, Fraternite ! ... Scheize !

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.