Traficul de persoane a luat amploare în ultimii ani, foarte multe fete, unele dintre ele minore, fiind exploatate în țări din Uniunea Europeană sau chiar în România. În ultima perioadă, traficanții se folosesc din ce în ce mai des de metoda "Loverboy" pentru a păcăli fetele să se prostitueze, asigurându-și asftel și protecția în fața organelor de cercetare penală.
Astfel, misiunea anchetatorilor este foarte dificilă atunci când încearcă să destructureze grupările infracționale. Și asta pentru că fetele, îndrăgostite de traficanți, refuză să depună mărturie împotriva lor.
Metoda "Loverboy" a fost folosită și de gruparea infracțională despre care ați putut citi într-un număr trecut al ziarului "Viața liberă" și care a fost recent trimsă în judecată. Este vorba despre gruparea formată din Valentin Jarcă, Dănuţ Braşoveanu, Ionuţ Ştefan Cujbă, Lorinel Mihai, Florica Jarcă, Adrian Tudoraşcu, Maria Ecaterina Ţîru, Iulian Neculai Apostu, Silviu Gabriel Andrabulea, Valentin Gabriel Tulea, Andrei Alexandru Vultur, Georgeta Mihai, Mioara Braşoveanu, Mărioara Tudoraşcu şi Angelica Vultur, care sunt acuzaţi, printre altele, de constituirea unui grup infracţional organizat, spălare de bani, trafic de persoane şi proxenetism.
Victimă cu declarații superficiale
De cele mai multe ori, traficanții își aleg victimele din familii defavorizate și cu o educație precară. Au fost însă și cazuri în care au căzut victime fete care nu se încadrau în acest tipar. Este cazul unei tinere, care l-a cunoscut, în perioada 2009-2010, pe inculpatul Ștefan Ionuț Cujbă. La vremea respectivă, fata avea 21 de ani și era studentă în anul III la o facultate din Bucureşti. Relația dintre cei doi a avansat destul de repede, iar fata a trecut chiar și peste faptul că iubitul ei făcuse închisoare. "Martora a admis că între ea şi inculpat au existat unele incompatibilităţi din punct de vedere social şi intelectual, dar a sperat că îl va schimba. Timp de aproximativ şase luni, relaţia dintre cei doi a decurs absolut firesc, fără să se mute efectiv împreună. Se vedeau periodic, fie în municipiul Galaţi, fie în municipiul Bucureşti. Gândindu-se că de-abia a ieşit din puşcărie, martora a acceptat şi faptul că nu avea resurse financiare", arată anchetatorii în rechizitoriul trimis instanței de judecată.
Fata s-a rupt chiar și de familia ei, care nu era de acord cu relațiae, părinți intuind adevăratele intenţii ale bărbatului. În aceste condiții, lui Cujbă nu i-a fost greu să o convingă pe studentă să plece în Italia, pentru a lucra în "cluburi de lapdance". "De precizat faptul că, deşi martora a susţinut că activitatea la care a îndemnat-o inculpatul a fost acea de "lapdance", în realitate activitatea era cea de practicare a prostituţiei, aspect care rezultă din materialul probatoriu administrat în cauză", mai arată procurorii.
Iubirea pe care i-o purta inculpatului a convins-o pe tânără să-şi abandoneze familia şi cursurile universitare, în speranța că va strânge bani pentru a-și deschide, alături de iubit, o afacere. Așa a ajuns în Italia, unde s-a angajat inițial într-un club în care se practica și prostituția, unde a dansat şi a interacţionat cu clienţii, cu scopul ca aceştia să consume diverse produse. "Pe tot parcursul declaraţiei, martora a încercat să convingă organele de urmărire penală că nu a practicat prostituţia pe teritoriul Italiei, atât pentru a-şi proteja viaţa personală şi a nu "dezgropa trecutul", dar şi pentru a-l proteja pe inculpat de o eventuală răspundere penală", se mai arată în rechizitoriul întocmit de procurori.
Profit imens, investiții în iubire
Fata le-a mai spus anchetatorilor că, în perioada în care lucra în club, câștiga între 1.000 și 4.000 de euro pe lună, iar din banii adunați și-a cumpărat un autoturism și un apartament, pe care iubitul ei l-a vândut ulterior, banii câștigați fiind declarați şi la ANAF.
Fata a reușit, după aproximativ trei ani de exploatare, să scape de gruparea infracțională, după ce s-a despărțit de Ionuț Ștefan Cujbă. Ulterior, aceasta s-a reîntors pe băncile școlii și a reușit să își refacă viața. Cazul ei este unul fericit, fata reuşind să scape din mrejele inculpatului. Alte fete nu au avut însă același noroc și au practicat prostituția ani de zile, aducând profituri însemnate pentru cei care acum au fost deferiți justiției.
Clasificarea traficului de persoane
Procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Galaţi au stabilit că traficul de persoane poate fi clasificat, din perspectiva victimelor care au fost traficate, în funcţie de natura abuzivă a actelor exercitate asupra lor de către traficanţi. Mai exact, anchetatorii au exemplificat faptul că traficul poate fi clasificat astfel:
- aspectul social (abuz psihologic, fizic, supravegherea pentru împiedicarea deplasării ori liberei circulaţii a victimelor, lipsa puterii de decizie, obligarea de a consuma alcool şi droguri, avort forţat, forţarea victimei să-şi recruteze la rândul ei rudele sau prietenii), care a condus, în mod practic, la dezumanizarea şi desconsiderarea victimelor;
- aspectul juridic (atribuirea domiciliului legal la adresele traficanţilor sau rudelor apropiate ale acestora, ameninţările cu interzicerea accesului în anumite locaţii, în anumit localităţi sau ţări, ameninţări cu violenţa fizică);
- aspectul economic (împovărarea cu datorii, neplată, invocarea unor plăţi nejustificate).
