Cel de-al 13-lea recensământ al populației și al locuințelor din istoria României va începe la mijlocul lunii martie a acestui an. Față de recensămintele precedente, demersul Institutului Național de Statistică (INS) de anul acesta aduce o serie de noutăți importante în modul de colectare a datelor. Clasicele chestionare pe hârtie vor fi înlocuite de chestionare online, iar repondenții care au serviciu sunt încurajați să se autorecenzeze, prin acordarea unei zile libere.
Pandemia de COVID-19 a dus la amânarea cu un an a Recensământului Populației și al Locuințelor (RPL), eveniment programat, inițial, pentru 2021. Anul acesta, prima etapă a recensământului a început la 1 februarie și durează până pe 13 martie 2022. În acest stadiu, este realizată colectarea indirectă a datelor relevante din surse administrative. De pe 14 martie și până pe 15 mai va avea loc etapa de autorecenzare online, ceea ce reprezintă o noutate absolută pentru România. Ultima etapă se va desfășura între 16 mai și 17 iulie, când recenzorii vor merge pe teren pentru a colecta datele, prin interviu față în față, în chestionarul electronic de pe tablete, pentru persoanele care nu s-au autorecenzat online.
"Este important să știm că Recensământul reprezintă singura operațiune care produce, la intervale regulate de timp, numărarea oficială a populației care trăiește pe teritoriul unei țări și în cele mai mici subteritorii geografice ale sale, împreună cu un număr selectat de caracteristici demografice și sociale ale populației. De asemenea, produce și date referitoare la stocul de locuințe. Noutatea majoră pe care o aduce recensământul din acest an este legată de culegerea datelor în trei etape, printr-un proces care este complet digitalizat și care respectă integral metodologiile și standardele europene", explică Anca Simona Popescu, directoarea Direcției Județene de Statistică (DJS) Galați.
Întrebări despre persoană și despre locuință
Chestionarul de recensământ are o secțiune pentru recenzarea locuinței și o alta pentru recenzarea persoanei. Capitolul dedicat locuinței conține date despre persoanele care ocupă permanent sau temporar respectiva gospodărie, însă are și detalii despre tipul locuinței, despre forma de proprietate, despre numărul de camere și despre unele caracteristici ale grupului sanitar (așa se află, spre exemplu, câți români au încă WC-ul în curte). Apoi, se cer detalii despre utilităţi, dar și despre combustibilul folosit la gătit şi la încălzire. Concret, participanţii la recensământ trebuie să spună dacă locuinţa este dotată cu ferestre termoizolante şi dacă respectiva clădire a fost reabilitată termic.
Cea de-a doua secțiune trebuie completată cu date despre persoana recenzată, iar momentul de referință este 1 decembrie 2021. Astfel, conform unui document guvernamental adoptat recent, se vor înregistra în chestionare "un copil născut înainte de ora «0» din ziua de 1 decembrie 2021 şi o persoană decedată după ora «0» din ziua de 1 decembrie 2021 (întrucât era în viaţă la momentul de referinţă al recensământului)".
Cei chestionaţi vor trebui să precizeze starea civilă şi data căsătoriei sau cea a "constituirii uniunii consensuale". Apoi, cei care completează formularul vor fi nevoiţi să spună motivul pentru care stau în respectiva localitate, în cazul unei relocări recente, din ce etnie consideră că fac parte, dar şi nivelul de educaţie atins, terminând cu solicitarea de nominalizare a universităţii absolvite. În fine, cei chestionaţi trebuie să spună ce religie au.
Cum se face autorecenzarea
Fiecare persoană cu reședința obișnuită în România este încurajată să se autorecenzeze, prin parcurgerea a doi pași. Pentru început, pe website-ul RPL (care va deveni funcțional în jurul datei de 14 martie), se completează formularul de preînregistrare, pentru toți membrii gospodăriei, accesând un cod QR postat pe respectivul site de către INS. Apoi, chestionarul este completat individual, prin accesarea acestuia la linkul primit pe adresa de e-mail indicată în preînregistrare. Preînregistrarea de la pasul unu este obligatorie pentru a primi linkul de accesare a chestionarului individual.
Cum se acordă ziua liberă
Pentru a încuraja autorecenzarea, persoanele salariate care apelează la această modalitate de recenzare, între 14 martie și 15 mai 2022, au dreptul la o zi liberă plătită. Dovada autorecenzării online se realizează prin prezentarea codului de confirmare a încheierii cu succes a autorecenzării, conform OUG nr. 19/2020. Pe de altă parte, cei care nu se pot autorecenza vor fi contactaţi de recenzori pentru colectarea datelor în perioada 16 mai - 17 iulie 2022, dar în acest caz respectivele persoane nu mai beneficiază de ziua liberă.
Este important de menționat și că, în paralel cu autorecenzarea, în perioada 14 martie - 15 mai, pentru persoanele care nu dispun de un dispozitiv cu acces la internet sau care au nevoie de asistență în ceea ce privește aspectele tehnice, se vor amenaja spații speciale de către primării, chiar și în mediul rural. În aceste spații, se va asigura asistență prin prezența unui recenzor care va oferi suport tuturor persoanelor care vor să se autorecenzeze online.
"Dincolo de realele probleme cotidiene, ne-am dori ca, în județul Galați, să se autorecenzeze online cât mai mulți locuitori. În acest mod, fiecare dintre noi poate contribui la reușita unei activități care nu este a INS sau a Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației 2021, ci a întregii țări". Dincolo de metodologii, de norme și de instituțiile implicate, în primul rând trebuie ca noi, cetățenii, să înțelegem importanța recensămintelor", a concluzionat Anca Simona Popescu.
Istoria recensămintelor în România
Ultimul recensământ al populației și al locuințelor a avut loc în România în anul 2011. În ultimii zece ani, din cauza emigrării masive și a ratei scăzute a natalității, populația țării a scăzut, însă, cu aproape un milion de locuitori, arată Institutul Național de Statistică. Datele arată că, în 2011, populația rezidentă era de aproximativ 20 de milioane, iar la 1 ianuarie 2021 s-au înregistrat 19.201.662 de locuitori.
De la "census provinciae" din timpul împăratului Traian al Daciei Preistorice, până la ultimul recensământ desfășurat în România, în anul 2011, întreaga cercetare statistică națională a preluat diverse forme, în funcție de evoluția popoarelor și de contextul social, politic și economic al statelor în care trăiesc. România a trecut printr-o arhivă completă de 12 recensăminte, din perioada 1859-1860 până în 2011, scopul cercetării naționale fiind același: îmbunătățirea calității vieții românilor prin politici publice corecte, complete și transparente, scrie contributors.ro.
Primul recensământ după Marea Unire s-a realizat în 1930, când România s-a remarcat la nivel european, cercetarea fiind considerată o "realizare ştiinţifică excepţională", fiind una dintre cele mai moderne efectuate în acei ani în lume, datorită colectării simultane a datelor privind apartenența etnică, limba maternă și religia.
