Municipiul Galați ocupă locul 22 pe țară în cadrul primului clasament care arată cum stau reședințele de județ la capitolul gestionarea deșeurilor. În urma monitorizării și evaluării, Galațiul a obținut un punctaj de numai 33 de puncte din 100, fiind la egalitate cu Brașovul, ceea ce reflectă probleme în gestionarea deșeurilor în ambele municipalități. Pe primele poziții în clasament se regăsesc orașele Sibiu cu 71 de puncte, Oradea cu 70 de puncte, Sfântu Gheorghe, Iași și Miercurea Ciuc, la egalitate, cu 63.5 puncte din 100.
Reședințele de județ din România au fost monitorizate și evaluate pentru prima dată la capitolul gestionarea deșeurilor, în cadrul Raportului național de diagnoză privind calitatea serviciilor publice municipale, realizat de Societatea Academică din România, Asociația Act for Tomorrow și Vellenes Fellesorganisasjon, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România. Raportul a fost lansat în prezența ministrului Mediului, Tánczos Barna.
„Astfel, Oradea alături de Sibiu, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc și Iași se numără printre acele municipalități care respectă legislația într-o mare măsură și fac eforturi pentru a crește calitatea și performanța serviciilor publice privind gestionarea deșeurilor, prin dezvoltarea de programe proprii de prevenție și management al deșeurilor”, afirmă organizatorii studiului.
Principalele concluzii ale documentului citat arată că toate reședințele de județ au dificultăți în gestionarea deșeurilor, iar mai bine de jumătate dintre aceste municipalități tratează gestionarea deșeurilor superficial, inclusiv prin nerespectarea legislației minime. Nicio reședință de județ nu s-a apropiat de punctajul maxim de 100 de puncte acordat conform metodologiei, ci maximul cumulat a fost de peste 70 de puncte, obținut de Sibiu și Oradea.
Din rezultatele publicate reiese că există UAT-uri, precum Slatina, Brăila, Sector 4 și Sector 5 București, Târgoviște, în care colectarea deșeurilor se realizează la un nivel deficitar, minimal din punct de vedere al respectării legislației și bunelor practici, care au obținut între 0 și 15 puncte din punctajul maxim de 100 de puncte.
Prezent la eveniment, ministrul Mediului, Tánczos Barna, a declarat: „Raportul trage un semnal de alarmă și surprinde adevărul despre problema gestionării deșeurilor: nu există suficientă implicare nici măcar la nivelul municipalităților. Există o prăpastie între primele și ultimele poziții. Distanța uriașă între cei care se implică și cei cărora nu le pasă spune totul despre atitudinea autorităților din zonele respective. Vom finanţa 15 platforme mari pentru zonele urbane, unde pot fi depozitate deşeurile din construcţii, metal, plastic, lemn, cauciucurile, deşeurile periculoase, toate deşeurile care ulterior pot ajunge la reciclare şi pot reintra în circuitul economic. Vor fi peste 13.000 de astfel de insule, pentru orașe, și peste 550 de centre de aport voluntar. Avem un buget de 220 de milioane de euro prin programul administrat de AFM pentru creșterea capacității de reciclare, pentru toate tipurile de deșeuri”.
