Pentru copiii ucraineni, dorul de casă și de stilul de viață cu care erau obișnuiți poate fi un motiv în plus de tristețe, după ce au fost smulşi din casele lor de o conjunctură pe care nici ei, nici părinţii lor nu o pot controla. Şi dacă pentru activităţile extraşcolare s-au găsit tot felul de variante, ceea ce le lipseşte cel mai mult copiilor este exact mersul la ore, structurat, în colectivitate.
Pentru a suplini această lipsă, într-un colegiu din Galaţi a fost demarat un proiect numit "Copiii la școală", care aduce școala de tip ucrainean pe plaiuri românești, pentru ca elevii refugiaţi să se simtă ca acasă. Proiectul a avut ca scop crearea unui mediu care să ofere atât siguranță, fiind un format care nu îi scoate pe copii din zona lor de confort, cât și un sprijin educațional, menit să îi ajute să țină pasul la orele pe care majoritatea le fac online și care adesea sunt întrerupte de alarmele ce le provoacă atâtea amintiri neplăcute.
La Colegiul Tehnic "Aurel Vlaicu" se fac ore după programa din Ucraina. Aici, elevii claselor I-XI desfășoară ore după programa din ţara vecină, pentru a ține pasul, mai ușor, cu școala online. Copiii fac ore după programul obişnuit, fac temele pe care le primesc online de la școlile din Ucraina, dar și lecții de română și engleză.
Aparent vindecați, dar profund afectați
Copiii susțin că programul de la Colegiul Tehnic "Aurel Vlaicu" le face acomodarea mai ușoară, fiind într-un colectiv asemănător cu cel de acasă, iar orele îi ajută să aprofundeze lecțiile pe care le studiază și online, care însă sunt adesea întrerupte de alarmele ce anunță un nou dezastru. Deși elevii se simt bine în colectivitatea atât de familiară, traumele lăsate de părăsirea pe fugă a țării natale sunt greu de depășit. De la cei ce le sunt tutori și care îi observă zilnic, am aflat că, deși la o primă vedere elevii par să fie bine, micile jocuri, discuțiile sau reacțiile lor scot la suprafață momentele de nostalgie sau de teamă pe care le trăiesc. Deși s-au adaptat în ceea ce privește programul educațional, fiind învățați cu acest tipar, pauzele și activitățile de consiliere psihologică sunt momente care scot traumele la suprafață.
"În urma activităților de consiliere psihologică, s-a constatat că unii sunt traumatizați de evenimentele din țara natală și de faptul că au rude rămase acolo. Analizele psihologice arată că stresul și teama predomină. Stresul posttraumatic nu trece atât de ușor și se evidențiază pe alocuri", ne-a mărturisit fondatoarea proiectului "Copiii la școală", Aleksandra Shmyhol.
Se pare că unii elevi ucraineni au înlocuit jocul "De-a v-ați ascunselea" cu jocuri precum "De-a războiul" sau "De-a împușcatul". Faptul că acestea au devenit jocurile copilăriei lor demonstrează impactul profund pe care războiul l-a avut şi îl are asupra micuților care astăzi văd diferit cotidianul. Pentru mulți dintre ei, războiul este, acum, normalitatea.
Tot de la oamenii care îi învață zilnic lucruri noi am aflat că, deși discuțiile despre război sunt evitate de către adulți, copiii discută între ei despre acest subiect. "Îi aud dimineața că vorbesc despre bombardamente care au avut loc cu o seară în urmă. Sunt copii care dezbat subiectul, dar sunt și copii care aleg să se retragă, să se închidă în ei și se simt agresați de acest subiect", ne-a mărturisit iniţiatoarea proiectului "Copiii la școală".
În ceea ce privește copiii mai mari, se pot remarca schimbări precum lipsa poftei de mâncare sau un apetit mai mare decât în general, pe baza stresului posttraumatic.
În urma acestei discuții, am hotărât să discutăm și cu beneficiarii proiectului despre adaptarea lor la cursuri, dar și despre felul în care s-au acomodat cu viaţa în Galați, fără a aprofunda însă prea mult subiectul războiului, unul prea sensibil pentru mulți dintre ei.
Amintirea plecării din Ucraina, o povară pe umerii copiilor
De la M., în vârstă de 10 ani, am aflat că a venit în Galați în luna martie a anului 2022, din orașul ucrainean Odessa. Băiatul susține că s-a adaptat aici și îi place Galațiul, datorită arhitecturii orașului și mâncării bune din restaurante. Acesta și-a făcut atât prieteni români, cât și ucraineni, foarte ușor, la locurile de joacă pe care le frecventează. El vine aici la școală din septembrie și spune că s-a adaptat bine. Este pasionat de orele de română, ucraineană și matematică, însă nu prea îi place să își ia notițe.
N. este fratele geamăn al lui M. și mărturisește că și-a făcut prieteni atât la școală, cât și în parc. Acesta iubește natura diversificată din Galați și susține că nu ar schimba nimic în oraş. "Îmi place să vin aici la școală, pentru că am mulți prieteni și îmi place să învăț. Materia mea preferată este matematica, dar nu îmi place să fac teme", ne-a spus N.
De la P., în vârstă de 12 ani, am aflat că a venit din Nicolaev în Galați în luna ianuarie 2023 și că îi place orașul, pentru că are o școală asemănătoare cu cea din Ucraina la care să vină zilnic. Fata ne-a mărturisit, timidă, că și-a făcut prieteni și că deja a început să înțeleagă limba română, însă îi este greu să se exprime. Îi plac profesorii de aici și susține că materia sa preferată este biologia. În ceea ce privește timpul liber, P. merge la cor, la înot și la baschet, dar cel mai mult îi place la cor.
V. are 10 ani și a plecat din Herson pe fugă, fără să apuce măcar să-și ia bagajele, fiind nevoită să trăiască o lună de zile în buncăr, din cauza atacurilor. Ne-a mărturisit că ea şi familia ei au reușit cu greu să părăsească țara, din cauza bombardamentelor. Deși am primit aprobarea mamei pentru a discuta acest subiect sensibil cu fata, am hotărât să oprim discuția, pentru că amintirea momentelor dificile prin care a trecut nu părea să îi facă bine, copila având o privire speriată în timpul conversației.
Proiectul aduce școala ucraineană în Galați
De la fondatoarea proiectului "Copiii la școală", Aleksandra Shmyhol, am aflat că această inițiativă a demarat în luna septembrie, cu ajutorul ONG-urilor, al oamenilor care donează, al Primăriei Galați și, nu în ultimul rând, cu ajutorul Colegiului Tehnic "Aurel Vlaicu", care îi găzduiește și îi sprijină. Aici copiii au șansa de a studia într-un mediu familiar, fiind înconjurați de tutori care vorbesc în limba ucraineană și care merg pe formatul și programa din Ucraina. Acest demers a pornit pentru a veni în ajutorul învățământului ucrainean, care la acest moment se desfășoară online și este adesea întrerupt de alarmele ce anunţă bombardamentele care au terorizat teritoriul vecin. Copiii au aici ocazia să facă ore normale, să își facă lecțiile, să își facă prieteni, dar și să participe la cursuri de limba română și engleză, având la dispoziție laptopuri și tablete. Pe lângă activitățile educative, elevii au parte de consiliere psihologică, lucru manual, jocuri și chiar excursii. Proiectul are în plan continuarea activității și pe perioada vacanței de vară, pentru ca cei mici să aibă activități și pe timpul verii. "Dorim să facem un plan de activități care să le permită copiilor o integrare mai ușoară în România. Vrem să organizăm și excursii, pentru ca elevii să facă o mai bună comparație între culturile celor două țări vecine", ne-a spus fondatoarea proiectului.
* Acest material a fost realizat în cadrul proiectului "Educația media - instrument pentru creșterea abilităților de participare civică a adolescenților (faza 2) - Sprijinirea comunităților pentru a fi mai bine protejate de infodemie", implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu sprijinul UNICEF. Opiniile exprimate în acest articol aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția CJI și UNICEF.
