Violența domestică crește proporțional cu mijloacele de protecție
Primele patru luni au adus o creștere semnificativă a numărului de fapte de violență domestică, cazurile înregistrate în mediul urban depășindu-le pe cele raportate în mediul rural. Cele mai multe victime sunt femei, iar circa un sfert dintre cazurile raportate s-au petrecut în spațiul public.
Polițiștii români vorbesc despre o creștere vizibilă a fenomenului de violență domestică, la nivel național, în primele patru luni ale acestui an, cazurile sesizate fiind cu cel puțin trei procente mai multe decât cele raportate în intervalul similar al anului trecut. Peste 18.400 de fapte de violență domestică au fost raportate în țară în primele patru luni ale acestui an. Din păcate, violența fizică este predominantă, peste 60 la sută dintre agresiunile în mediul domestic și familial îmbrăcând forma lovirilor - aproape 11.000 de cazuri sesizate. Restul violențelor raportate, peste 2.300, au fost amenințări, cazuri în care agresorii s-au limitat la a-și intimida victimele pe cale verbală. Cei care s-au dovedit mai violenți în relațiile cu cei apropiați au fost orășenii, în mediul urban petrecându-se cele mai multe cazuri de agresiune domestică, peste 10.000. Aproape 8.300 de fapte au avut loc la țară. Statisticile arată că românii rămân ”conservatori” în privința locului în care își dispută conflictele domestice, peste 14.000 de agresiuni petrecându-se la domiciliu, și doar 3.400 în spațiul public.
Jumătate din ordinele de protecție, date de poliție
Concomitent cu creșterea gradului de violență, crește și numărul măsurilor luate de autorități, la solicitarea victimelor. Dintre cele peste 4.000 de ordine de protecție aprobate de la începutul anului de judecătoriile din România, aproape jumătate au fost, de fapt, confirmări ale ordinelor emise în regim de urgență de polițiștii chemați să intervină pentru aplanarea conflictelor. În ciuda măsurilor impuse de judecători și a riscurilor încălcării, peste 1.500 de ordine au fost nerespectate de agresori, ceea ce a dus, inevitabil, la noi dosare penale și, în multe cazuri, la luarea de măsuri privative de libertate.
Monitorizare cu pași mici
În condițiile în care mii de fapte de violență au fost, teoretic, suficient de grave cât să impună emiterea de ordine de protecție, doar zece la sută dintre beneficiarii măsurilor au și fost de acord ca agresorilor să le fie montate sisteme de supraveghere. Este vorba despre brățările de monitorizare, sistem implementat în aproape jumătate dintre județele din România, și care permit identificarea situațiilor în care agresorii încalcă dispozițiile din ordinele de protecție.
”În 468 de situații, a fost pusă în aplicare măsura de obligare a agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere, reprezentând aproximativ 11 la sută din totalul ordinelor de protecție provizorii emise și ordinelor de protecție emise de instanțele judecătorești”, se arată într-un raport al Poliției Române.
Gălățenii, reticenți la urmărire
Polițiștii emit ordine de protecție provizorii în exercitarea atribuțiilor de serviciu, când constată că există un risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie puse în pericol printr-un act de violență domestică, în scopul diminuării acestui risc. De la 1 ianuarie, gălățenii victime ale violenței domestice au posibilitatea să ceară nu doar ordine de protecție, ci pot solicita și ca agresorilor să le fie montate brățări de supraveghere. Din păcate, ca orice început, măsura este încă privită cu reținere de potențialii beneficiari, un număr mic de persoane vulnerabile fiind de acord ca cei care le-au agresat să poată fi urmăriți permanent de poliție.
