Insula de pe Dunăre nu este a noastră, nici a urmașilor noștri. Cine administrează cel mai nou „bun imobil” ieşit din ape
Foto: Adrian Bența

Insula de pe Dunăre nu este a noastră, nici a urmașilor noștri. Cine administrează cel mai nou „bun imobil” ieşit din ape
Evaluaţi acest articol
(55 voturi)

Insula de pe Dunăre nu este a noastră, nici a urmașilor noștri, ci a tulcenilor - asta probabil le-ar fi spus Ștefan cel Mare moldovenilor, referindu-se la cea mai nouă insulă formată pe Dunăre, chiar în dreptul Galațiului. Formată din aluviunile aduse de fluviu, noua insulă, despre care „Viața liberă” a scris de mai multe ori, a scos „capul” pentru prima dată în 2018 și de atunci nu a mai dispărut complet sub ape, indiferent de debitul Dunării. Deși o vedem foarte clar cu ochiul liber și este la doar o aruncătură de băț de malul Galațiului, „Viața liberă” a aflat că noua insulă aparține de Tulcea, mai exact de localitatea I.C. Brătianu. Altfel spus, insula din dreptul Galațiului nu este în Moldova, ci în Dobrogea. De aici și parafraza citatului din Ștefan cel Mare.

Citește și „Insula Cailor”, de la paradisul contrabandiştilor la herghelia sălbăticită

În anii scurși de după apariția noii insule din dreptul Galațiului, numeroase păreri s-au rostogolit în spațiul public. Orice s-ar spune, românii or fi ducând lipsă de multe, dar de idei nu. Acum doi ani, insula a fost folosită ca spațiu de expoziție neconvențional de artista Monica Turcu, curatorul Vincentziu Pușcașu și Viorel Gagu, de la GIV Boats, care au populat-o cu 31 de flamingo roz în cadrul expoziției „Plastic Pandemia” - un semnal de alarmă față de schimbările climatice. Alți gălățeni, mult mai practici, și-au instalat șezlongurile pe insulă sau uneltele de pescuit, relaxându-se timp de câteva ore pe zi. Iar alții deja s-au gândit la idei de afaceri pe insulă, mai mult sau mai puțin fanteziste.

Insula, pe teritoriul UAT I.C. Brătianu

În acest context, ne-am gândit să aflăm cui aparține de fapt insula de pe Dunăre. Am fost curioși să aflăm dacă și în ce fel insula ar putea fi pusă, integral sau pe loturi, la dispoziția întreprinzătorilor. Ne-am adresat Administrației Bazinale de Apă (ABA) Prut-Bârlad, de unde am fost redirecționați către ABA Dobrogea Litoral. Răspunsul primit a fost următorul:

„Conform art. 3 din Legea Apelor nr. 107/1996, aparțin domeniului public al statului apele de suprafață cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km și cu bazine hidrografice ce depășesc suprafața de 10 kmp, malurile și cuvetele lacurilor, precum și apele subterane, apele maritime interioare, faleza și plaja mării, cu bogățiile lor naturale și potențialul valorificabil, marea teritorială și fundul apelor maritime.

Ținând cont de definițiile stipulate în Legea nr. 107/1996, albia minoră reprezintă o fâșie continuă ce urmărește și include în ea partea inferioară a văii, asigurând prin succesiunile ei continuitatea curgerii la ape mari frecvente, de la izvoare până la vărsarea în cursul de apă de ordin superior, incluzând insulele create prin curgerea naturală a apelor și desprinderea de brațe. Albia minoră cuprinde terenurile acoperite permanent sau temporar cu apă, prundișurile, stufărișurile, păpurișurile, răchitișurile, zonele umede sau terenuri care după retragerea apelor nu pot avea altă folosință. Albia minoră poate fi naturală sau amenajată prin lucrări hidrotehnice.

Bunul imobil reprezentând în fapt insula formată în albia fluviului Dunărea se află situată pe UAT I.C. Brătianu, județul Tulcea și reprezintă domeniul public administrat de către ABA Dobrogea Litoral".

Cine vrea să închirieze o insulă?

Reprezentanții ABA Dobrogea Litoral ne-au răspuns și la întrebarea privind posibilitatea ca unii întreprinzători să desfășoare mici afaceri pe insulă: "Menționăm faptul că, potrivit art. 333 alin. 2 pct. 5 din Codul Administrativ, închirierea bunurilor proprietate publică a statului se face pe bază de licitație publică, pentru o perioadă determinată prin HG 183/2020. La momentul prezentei, imobilul ce face obiectul solicitării nu este evidențiat în anexa la HG 183/2020, motiv pentru care acesta nu este susceptibil de a fi închiriat".

Dragarea insulei, un efort nejustificat din punct de vedere economic

Pe 14 martie 2024, în articolul „Insula de pe Dunăre din zona Galațiului n-o să mai dispară”, prezentam opinia fostului director general al Administrației Fluviale a Dunării de Jos, Dorian Dumitru, specialist în căi navigabile, conform căruia insula din mijlocul Dunării, care se întinde pe o lungime de aproape doi kilometri, nu constituie un pericol pentru navigație și, cel mai probabil, nu va dispărea. Conform lui Dorian Dumitru, este mai bine să se stabilizeze insula, cu arbori în loc de arboret, acționând astfel ca un chevron, un soi de dig în formă de potcoavă, ajutând la distribuția debitului de apă către malul stâng și drept. Fostul director general al AFDJ a spus că o mică parte din aluviuni se depune la ambele maluri ale Dunării, iar dragarea insulei ar fi un efort nejustificat din punct de vedere economic, din cauza volumului foarte mare de aluviuni.

„Lungimea actuală a insulei este de aproximativ doi kilometri, cu o lățime minimă de 100 de metri și cu o înălțime de cel puțin doi metri. Ca să încerci să elimini insula și să draghezi pe locul ei până la adâncimea minimă de navigație de 7,62 metri ar însemna să draghezi o cantitate de aluviuni de peste 1,5 milioane de metri cubi. Unde să le duci, unde să le depozitezi? În aceste condiții, probabil că insula nu mai dispare”, a afirmat, în martie 2024, Dorian Dumitru.

Citit 48096 ori Ultima modificare Miercuri, 10 Iulie 2024 11:26

9 comentarii

  • postat de Brighila Costica
    Sâmbătă, 06 Iulie 2024 11:50
    89.136.231.***
    Pentru Florin. Nu pricep care parte a expunerii d-lui Dorian Dumitru (specialist în Căi Navigabile) nu ați înțeles-o. aeastă insulă se comportă ca un dig pentru zona respectivă unde șenalul navigabil e la malul stâng (malul orașului) și ajută la menținerea adăncimilor de navigațe optime în zonă.
    0
    0
  • postat de Constanța
    Vineri, 05 Iulie 2024 19:53
    86.120.188.***
    Nu au revendicat-o ucrainienii?
    4
    6
  • postat de e ceva ce omul nu trebuie sa strice
    Vineri, 05 Iulie 2024 16:17
    89.39.81.***
    eu vad insula ca un dar de la EL. asta e natura, omul o poate distruge...nu mi-asi dorii sa vad picior de om acolo. doar vegetatie, pasari, copaci. in timp poate si ceva mamifere mici. insula asta a existat. dragarea a distrus-o pe timpul lui C.. e ceva normal sa existe..
    9
    6
  • postat de silvis
    Vineri, 05 Iulie 2024 16:06
    89.39.81.***
    Fix precum Lacu Sarat, statiunea balneara de interes national, lipita de Braila si legata de oras prin transportul electric cu tramvai care e administrat de satul Chiscani, de partea cealalta a drumului national, la ceva mai multi km, sat sitiat pe malul Dunarii de unde le a venit si ideea pusa pe
    4
    2
  • postat de pentru atractie turistica :
    Vineri, 05 Iulie 2024 09:13
    84.117.46.***
    sa se facă acolo plaja pentru nudiști .
    7
    31
  • postat de Terente ...din Galati
    Vineri, 05 Iulie 2024 09:01
    89.137.229.***
    Bine ca aparține de Tulcea. Altfel își făceau debarcader aici, ca și lângă Zatun, pe malul Dunării, bogătașii târgului!
    2
    33
  • postat de Monica Pintilie
    Vineri, 05 Iulie 2024 07:44
    89.136.187.***
    Ar fi oribil sa vezi pe insula, in loc de verdeata, natura, pasari, niste dughene cu sucuri si bere, betoane, vreo carciuma sau doua, vreo farmacie, de ce nu, ca sunt doar cateva sute in oras, sau niste vile pimpante cu turnulete colorate ale unora care pot sa le faca si le fac!!!!!!!!!
    3
    40
  • postat de florin
    Vineri, 05 Iulie 2024 06:56
    86.124.200.***
    Insula este simbolul lenii incompetenței politizării a celor care au condus AFDJ în ultimii 34 de ani!Dunărea arata rău,porturile arata rău,transport fluvial inexistent și colac peste pupăză rahatul din Europa care se oprește în fața Galațiului și pe care specialiștii îl transformă în lucrarea natur
    7
    47
  • postat de Mihai Alex
    Joi, 04 Iulie 2024 21:25
    31.196.31.***
    Insula nu ar trebui pusă la dispoziția "întreprinzătorilor" ci transformată in arie naturală protejată, cu acces parțial restricționat, așa cum se practică in orașele din vest unde există zone naturale chiar și in interiorul orașelor, nu doar pe lângă. Cel mai apropiat exemplu: Delta Văcărești.
    4
    125

Lasă un comentariu

Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.

ATENTIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.

Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidenţialitate conform regulamentului GDPR (General Data Protection Regulation) şi cu Termeni si condițiile de utilizare ale site-ului www.viata-libera.ro