Reciclarea ambalajelor de plastic şi metal prin programul RetuRo le dă în continuare bătăi de cap gălăţenilor. Dacă, la capitolul folosit aparatele de recuperat ambalaje, oamenii s-au mai specializat, inclusiv "vânzându-şi" unii altora ponturi în timp ce aşteaptă la coadă, iar angajaţii marilor magazine au devenit şi ei mai experţi în ceea ce priveşte hachiţele maşinăriilor, există şi aspecte care ţin de un vid legislativ şi pe care, în lipsa bunului-simţ din dotare, nu prea are cine şi cum să le reglementeze. Câte ambalaje poţi recicla o dată? Chiar şi o camionetă, dacă nu te ia nimeni la ochi!
Am primit în ultima perioadă la redacţie zeci de sesizări referitoare la folosirea abuzivă a aparatelor de preluare a ambalajelor care sunt situate în afara magazinelor, fie în spaţii amenajate separat, fie direct în parcări. Gălăţenii ne-au trimis fotografii şi filmări din care reiese că anumite persoane, profitând de faptul că regulamentul programului de reciclare nu le interzice acest fapt, vin să recicleze pe puţin sute de ambalaje odată, ceea ce creează adevărate busculade la punctele de preluare.
Un recent asemenea exemplu este cel de la magazinul Lidl de pe strada Oltului, unde veniseră la returnat ambalaje nişte persoane cu o camionetă, din care descărcau saci uriaşi plini cu ambalaje, care în mod clar nu puteau proveni de la o singură gospodărie. Evident, oamenii care deja aşteptau la coadă i-au apostrofat pe recliclatorii de tip industrial, spiritele s-au încins, iar până la urmă cei cu camionul au plecat, însă, evident, asta nu înseamnă că nu s-au dus la alt magazin, unde au luat-o de la capăt.
Gălăţenii care se duc la returnare, normal, cu maximum 30-40 de ambalaje, cât se strâng într-o familie obişnuită în două, trei săptămâni, sunt supăraţi că, la returnare, se lovesc de multe ori de situaţii în care persoane care şi-au făcut de mai mult timp o meserie din recuperarea acestui tip de ambalaje vin să returneze zeci de saci de ambalaje, blocând uneori şi câte o oră singurul aparat funcţional (fiindcă, e drept, chiar şi în locurile unde există mai multe, rareori funcţionează toate, aşa cum am constatat şi eu - n.a.).
Situaţia este frustrantă pentru cine returnează, uneori în drum spre serviciu, câteva ambalaje, pe care, de multe ori, este forţat de situaţie să le abandoneze fără a mai recupera contravaloarea, fiindcă nu are timpul necesar să aştepte la coadă după cineva care face acest lucru cu sute de sticle sau doze de aluminiu o dată. "Eram în drum spre serviciu, cu bicicleta, efectiv nu aveam cum să le mai iau cu mine, le-am abandonat într-un coş de gunoi de la marginea parcării, nici nu m-am mai dus până la punct, când am văzut ce aglomeraţie era", ne-a spus unul dintre cititori.
Situaţia nu este reglementată decât de bunul-simţ. Mi s-a întâmplat să fiu lăsată să trec în faţă de către persoane care reciclau o cantitate mult mai mare de ambalaje, ba, mai mult, oamenii mi-au dat şi indicaţii cum să fac să-mi citească aparatul mai bine sticlele de mici dimensiuni, inclusiv pe cele cu forme uşor atipice, dar, în acelaşi timp, există şi reciclatori cu care îţi este frică să intri în discuţii, iar pe aceştia îi ştim cu toţii. Obişnuiau să-i pună pe cei mai necăjiţi să scormonească prin gunoaie după plastic şi aluminiu, pe care ulterior le predau la centrele mari de reciclare. Acum, misiunea e şi mai bănoasă, fiindcă fiecare ambalaj aduce automat 0,50 lei şi nici nu e nevoie să mergi în afara oraşului cu el. În consecinţă, oportunitatea de "afaceri" a fost exploatată rapid de diverse persoane, care fie recuperează din gunoi ambalajele pe care gălăţenii care nu au timp şi chef să recicleze le aruncă la grămadă cu resturile menajere, fie le preiau, contra unui comision, de la restaurante sau alte tipuri de firme care nu sunt obligate să îşi înfiinţeze punct de returnare.
Una peste alta, sistemul RetuRo, înfiinţat pentru a încuraja cetăţenii obişnuiţi să recicleze ambalajele de plastic şi metal, este exploatat la maxim mai ales de recuperatorii profesionişti de asemenea materiale. Pe timpul şi pe nervii noştri, fiindcă nu s-a luat în calcul această posibilitate şi nu există nicio regulă care să interzică practica sau să o limiteze.
N. R. Fotografiile sunt realizate cu titlu ilustrativ.
