Miniştrii de interne din ţările Uniunii Europene (UE), reuniţi la Bruxelles în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), au decis să ridice controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu şi între Bulgaria şi România începând cu data de 1 ianuarie 2025, a anunţat Consiliul Uniunii Europene, într-un comunicat postat pe site-ul consilium.europa.eu. Decizia se va aplica efectiv începând de la 1 ianuarie anul viitor. Totuși, controale aleatorii se vor mai face încă șase luni.
"Acest pas important finalizează intrarea deplină a ambelor ţări în Spaţiul Schengen. Acest lucru nu numai că întăreşte Spaţiul Schengen, dar va consolida şi mai mult piaţa internă, va spori călătoriile, comerţul şi turismul. Un Spaţiu Schengen solid consolidează unitatea UE şi face UE mai puternică la scară mondială", a transmis Comisia Europeană (CE), într-un comunicat de presă.
"Este un moment istoric primirea în sfârşit a Bulgariei şi României ca membri cu drepturi depline ai spaţiului Schengen. Eliminarea controalelor persoanelor la frontierele terestre interne cu şi între aceste state membre a fost o prioritate absolută pentru preşedinţia maghiară, iar astăzi am transformat-o în realitate. Acest pas va fi benefic nu numai pentru cetăţenii bulgari şi români, ci şi pentru UE în ansamblu", a declarat ministrul ungar al afacerilor interne, Sandor Pinter.
Preşedinta CE, Ursula von der Leyen, şi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, au salutat decizia, subliniind că Europa devine astfel mai sigură şi mai unită.
Autorităţile române - preşedintele, premierul şi membri ai guvernului - au salutat o decizie istorică, subliniind beneficiile concrete şi imediate pentru români şi consolidarea poziţiei strategice a României ca poartă între estul şi vestul Europei.
Aderarea României și Bulgariei la Schengen a fost blocată ani de zile de diferite țări, de la Germania și Franța, la Olanda și, în cele din urmă, Austria. România și Bulgaria au aderat la Spaţiul Schengen cu granițele aeriene și maritime la 31 martie 2024, iar de luna viitoare vor face același lucru și cu frontierele terestre.
Avantaje economice, politice și sociale
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a prezentat beneficiile majore aduse de aderarea completă a României la spațiul Schengen, printre care inclusiv o posibilă creștere de până la 2% a PIB-ului României.
"Avantajele economice: aderarea României la Spațiul Schengen poate genera o creștere cu până la 2% a PIB-ului României anul viitor, urmând ca beneficiile să se resimtă pe parcursul următorilor zece ani. Sectorul transporturilor, producția industrială, turismul și agricultura vor fi principalii beneficiari. Totul va depinde și de cererea existentă pe piața internă europeană și apetența investitorilor în a dezvolta producția din România. Nu în ultimul rând, zonele transfrontaliere vor deveni poli economici cu un potențial de dezvoltare consistent.
Climatul social: cetățenii români vor deveni cetățeni europeni cu drepturi depline, iar România va fi o destinație turistică și investițională tot mai atractivă. Totodată, țara noastră va beneficia de suportul întregului mecanism Schengen pentru creșterea siguranței interne și protecția frontierelor. Fondurile importante obținute în bugetul UE în calitate de negociator-șef al Parlamentului European ne vor ajuta în acest sens.
Beneficiile politice: Unul dintre argumentele extremiștilor este astfel destructurat, în contextul în care, în campania pentru prezidențiale, anti-europenii spuneau că aderarea la Spațiul Schengen nu se va realiza. România finalizează prin intrarea în zona de liberă circulație o nouă etapă importantă în integrarea sa în Uniunea Europeană care va crește interdependența noastră cu restul Europei și va face apartenența la UE ireversibilă".
Timp reduși substanțial în vămi și la frontiere
"De la 1 ianuarie 2025, pentru transportul feroviar, intrarea deplină în spațiul Schengen înseamnă eliminarea controlului în frontieră. Se reduc astfel timpii de staționare în frontiere cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren, la punctele vamale de la: Curtici, Valea lui Mihai, Salonta, Episcopia Bihor, Carei", afirmă ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
"Pentru transportul rutier de marfă, aderarea la Schengen se traduce prin eliminarea controlului sistematic din frontierele cu statele membre UE vecine (Ungaria și Bulgaria). Astfel, transportatorii rutieri vor tranzita mult mai rapid frontierele cu statele UE: Vama Veche, Negru Vodă, Giurgiu, Călărași, Zimnicea, Turnu Măgurele, Bechet, Calafat, Nădlac 1 și 2, Vârșand, Borș 1 și 2, Petea", a mai spus Grindeanu.
Ce este Spațiul Schengen
Schengen este cea mai mare zonă de liberă circulaţie din lume. Controalele la frontierele dintre Franţa, Germania, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg au fost eliminate pentru prima dată în 1985. În prezent, Spaţiul Schengen acoperă 29 de ţări (25 din cele 27 de state membre, precum şi Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia) şi 420 de milioane de persoane. Controalele la frontierele interne cu Cipru nu au fost încă ridicate, iar Irlanda nu face parte din Spaţiul Schengen.
"Schengen este puternic și rămâne cea mai vizitată destinație din lume. Garantând călătorii fără probleme și în siguranță într-o regiune cu o populație de aproape 450 de milioane de locuitori, Spațiul Schengen este esențial pentru Uniunea Europeană, oamenii și afacerile sale. Având în vedere că Bulgaria și România sunt acum pe deplin parte din Schengen, facem un alt pas crucial pentru a construi o Uniune puternică și conectată", a precizat Comisia Europeană.
