Pe 7 august 2025, un moment de bilanț istoric și de solemnitate națională pentru România: funeraliile de stat ale fostului președinte Ion Iliescu, primul lider al țării ales democratic după căderea regimului comunist. Ziua de joi a fost marcată drept zi de doliu național, iar ceremoniile s-au desfășurat în cele mai înalte rigori protocolare, începând de la Palatul Cotroceni și încheindu-se cu înmormântarea la Cimitirul Militar Ghencea III, potrivit TVR 1.
Încă de la primele ore ale dimineții, la Sala Unirii din Palatul Cotroceni, rând pe rând, foști premieri, oficiali ai statului, miniștri, parlamentari și apropiați ai fostului președinte și-au făcut apariția pentru a lua parte la ultima slujbă religioasă oficiată la catafalc.
Printre cei prezenți s-au numărat Adrian Năstase, Nicolae Văcăroiu, Viorica Dăncilă, Petre Daea, Theodor Stolojan, precum și premierul Ilie Bolojan, vicepremierul Marian Neacșu, miniștrii Alexandru Rogobete și Florin Manole, dar și Marcel Ciolacu, fost președinte PSD. De asemenea, la ceremonii a fost prezent și fostul președinte Emil Constantinescu, în timp ce președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj de condoleanțe, notând că „mandatele sale de președinte au avut un impact semnificativ asupra României.”
În mod surprinzător, președintele în exercițiu, Nicușor Dan, nu a participat la niciuna dintre ceremoniile funerare. Acesta a transmis anterior pe Facebook: „Istoria îl va judeca pe Ion Iliescu, personajul central al tranziției anilor ‘90. Este obligația noastră să lămurim marile dosare ale epocii, pentru a merge asumat mai departe. Dumnezeu să-l ierte.”
Ceremonie militară și procesiune solemnă
După încheierea slujbei religioase, a avut loc ceremonia Gărzii la Catafalc, cu participarea reprezentanților principalelor arme ale Armatei Române. Fiecare dintre aceștia a făcut de gardă preț de câteva secunde, în semn de omagiu. Un moment de reculegere a fost urmat de sunetul de trompetă, marcând solemnitatea evenimentului.
În jurul orei 10,40, sicriul lui Ion Iliescu a fost purtat pe umeri de militari, parcurgând traseul din Sala Unirii până la Copertina Palatului Cotroceni, prin Galeria Basarabilor și Holul de Onoare. Cortegiul a fost însoțit de Muzica Militară, care a intonat marșul funebru, iar clopotul de la Biserica Cotroceni a bătut în semn de adio.
Aproape 100 de militari din Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” au fost mobilizați pentru prezentarea ultimului onor, dintre care 20 au tras cele 21 de salve de tun în memoria fostului președinte. Alte zeci de persoane s-au adunat în fața Palatului Cotroceni, unele pentru a aplauda, altele exprimând opinii critice.
Soția fostului președinte, Nina Iliescu, nu a fost prezentă la catafalcul soţului său la funeraliile de la Cotroceni.
Drumul spre cimitir și ceremonia de înhumare
Cortegiul funerar a părăsit Palatul Cotroceni în jurul orei 12,00, urmând un traseu extins prin Capitală – de la Bulevardul Gheorghe Marinescu până la Drumul Cooperativei, destinația finală fiind Cimitirul Militar Ghencea III.
Acolo, zeci de oameni erau deja adunați, unii urcându-se pe garduri pentru a putea vedea ceremonia. Sicriul a fost așezat pe un afet de tun, iar militarii Regimentului 30 Gardă „Mihai Viteazul” au prezentat onorul militar. Au fost trase 21 de salve de tun, s-a intonat Imnul Național, iar trompeta a semnalat momentul „Stingerea”, încheind astfel ceremonialul funerar.
Înmormântarea s-a desfășurat într-un cadru restrâns, doar în prezența familiei și a apropiaților. Printre cei care au asistat la înhumare s-a aflat Toni Greblă, fost președinte al Autorității Electorale Permanente.
Ion Iliescu, figura-cheie a tranziției post-decembriste
Ion Iliescu a fost una dintre cele mai influente și controversate personalități ale României post-1989, ocupând de trei ori funcția de președinte al țării, fondator al Partidului Social Democrat și un actor central al scenei politice timp de aproape două decenii.
Funeraliile sale, desfășurate cu onoruri militare, au marcat sfârșitul unei epoci și au readus în atenție amintiri, opinii și dezbateri despre tranziția României către democrație. Pe 7 august 2025, România l-a condus pe ultimul drum pe primul președinte al țării în era post-comunistă, într-o zi simbolică, cu lacrimi, aplauze, dar și cu reflecții asupra trecutului.