Aproape 100 de milioane de lei este prejudiciul pe care 11 firme, cu complicitatea oficială a unui singur funcționar din ANAF, l-ar fi realizat prin fentarea plății TVA, timp de cinci ani. Dosarul în care sunt cercetate afaceri cu autoturisme de lux, instrumentat de DNA București, cuprinde dovezi care arată că administratorii societăților presupus implicate în schema infracțională puseseră la punct un mecanism complicat de mascare a tranzacțiilor, care, într-un final, a dus la ”evitarea” plății de taxe către statul român, în valoare de aproape 20 de milioane de euro.
Cinci suspecți, reprezentanți și administratori ai unor societăți comerciale, au ajuns joi în fața Tribunalului București, în urma celor 47 de descinderi făcute miercuri, 3 septembrie, de procurorii DNA, sub acuzațiile de evaziune fiscală în formă continuată. La capătul audierilor maraton care au durat 24 de ore, anchetatorii de la București au decis reținerea principalilor suspecți ridicați de la firmele bănuite că ar fi fost implicate în mecanismul infracțional, în centrul căruia s-ar fi aflat o societate de leasing din Galați. Alături de ei, a ajuns în custodia procurorilor o inspectoare de la Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași și alți doi reprezentanți ai unor societăți comerciale, aceștia trei fiind însă eliberați după administrarea probelor, sub control judiciar, pentru 60 de zile.
11 firme evazioniste, organizate pe două paliere
Faptele pentru care procurorii au cerut arestarea celor cinci inculpați reținuți joi s-ar fi petrecut în intervalul 2021-2024 și ar fi presupus implicarea a 11 societăți comerciale, organizate pe două paliere: unele la vedere, care funcționau aparent legal și care intrau în relație directă cu clienții, respectiv doritorii de mașini de lux cărora le ofereau servicii de la consultanță, procurarea mașinilor din spațiul UE, până la înmatriculare, iar altele, denumite de anchetatori tip ”bidon”, care erau utilizate pentru tranzacții fictive, ilegale, menite să ducă la evitarea plății TVA și astfel la realizarea de venituri ilicite.
Iată ce au reținut procurorii în privința mecanismului infracțional:
”Societățile care funcționau la vedere intrau direct în relații cu clienții, preluau comenzile de autoturisme de la aceștia, derulau procedurile de achiziție a bunurilor din spațiul intracomunitar, coordonau operațiunile de logistică, efectuau formalitățile prealabile înmatriculării - atunci când era cazul, și vindeau bunurile direct către clienți, justificând proveniența mărfurilor cu achiziții de la firmele de tip „bidon”. La rândul lor, societățile de tip „bidon” erau interpuse în mod artificial în diferite tranzacții comerciale, astfel încât, în baza documentelor justificative emise în numele acestora, societățile care erau beneficiare reale ale mecanismului înregistrau cheltuieli și deduceau TVA aferentă achizițiilor de autoturisme, iar TVA datorată era compensată din alte relații comerciale”, au explicat procurorii DNA București, în rechizitoriul prin care au cerut arestarea celor cinci inculpați.
Una se plătea, alta se declara
Ulterior, sumele plătite pentru achiziționarea autoturismelor ajungeau în conturile firmelor ”bidon”, conform facturilor înregistrate, furnizorul extern primind valoarea reală, fără TVA. Diferența era retrasă în numerar și împărțită între reprezentanții societăților implicate, susțin anchetatorii.
Ca urmare a acestor artificii, obligațiile fiscale ce apăreau ca datorate statului erau minime și la valori stabilite de inculpați, astfel încât să simuleze totuși o activitate profitabilă, pentru evita controale din partea organelor fiscale.
ANAF s-a făcut că nu vede
Mai exact, o inspectoare de la AJFP Iași, care ar fi văzut la un moment dat neregulile, dar ”le-a lăsat așa”, permițând afacerilor să continue în aceeași manieră. Ulterior, spre sfârșitul perioadei menționate în anchetă, respectiv în a doua jumătate a anului trecut, unul dintre administratorii firmelor implicate ar fi încercat să ascundă afacerile ilegale printr-o serie de operațiuni simulate, în momentul în care i s-a dat de înțeles că operațiunile comerciale ilicite nu mai puteau fi ascunse.
”Inculpata Beleca Elena-Liliana, în calitatea de inspector în cadrul Administrației Județene a Finanțelor Publice Iași, deși ar fi avut reprezentarea derulării, prin intermediul societăților controlate de inculpații menționați, a unor fraude fiscale, cu ocazia verificărilor derulate sau pe care le-ar fi inițiat, nu a urmărit elucidarea acestor aspecte, ci ar fi încercat să ascundă neregulile identificate.
În perioada august - decembrie 2024, bănuind că organele fiscale pe care nu le putea influența ar fi intenționat să efectueze inventare la societățile pe care le administrează, inculpatul H.G., împreună cu alți inculpați, ar fi recurs la procurarea, fără documente justificative, a unor stocuri din resturi/ rebuturi de piele, încălțăminte greu vandabilă, de o calitate îndoielnică și de valoarea redusă, care să fie folosite pentru crearea aparenței de realitate a unor operațiuni derulate în anii anteriori, iar pentru a nu putea fi verificate de organele de control, ar fi transportat stocurile de produse inclusiv în Spania, fiind depozitate pe teritoriul acestui stat, la o societate controlată de inculpatul B.G.”, au mai explicat anchetatorii, care au pus sechestru pe mai multe case și terenuri aparținând inculpaților, toate în valoare de peste 30 de milioane de lei, pe 50 de autoturisme de lux și sume de bani găsite la percheziții, respectiv 307.000 euro, 431.000 lei, 75.000 USD și 2.500 lire sterline.
