Recent, sub egida Bibliotecii Județene „V.A. Urechia” și a Asociației „Prietenie & Integrare” din Galaţi, a apărut, la Editura „Axis Libri”, volumul „Păsări și zei, de la Dunăre, la Adriatică: antologie bilingvă româno-albaneză de poezie contemporană românească”, volum coordonat de Adi George Secară-Halilbey și Elsa Stavro, în traducerea în limba albaneză a aceleiași Elsa Stavro.
În cele aproape 400 de pagini ale volumului sunt inserate creații în versuri aparținând unui număr de 51 de poeți, marea majoritate născuți în județul Galați şi în regiunea Dunării de Jos, dar care trăiesc atât aici, cât și în țară (Aiud, Brăila, Călărași, Craiova, Iași, Făurei, Huși, Tulcea) sau peste hotare (Sydney, New York).
Din introducerea volumului, semnată de Adi George Secară-Halilbey şi Elsa Stavro, cititorul este înștiințat că volumul cuprinde „poeme care reflectă sentimente, idei, credințe ale scriitorilor care sunt marcați de sentimentul...dunărean al ființei”.
Un aspect diferit care atrage imediat atenţia cititorului este prezentarea autorilor în ordinea alfabetică a prenumelor, nu a numelor de familie, practica obişnuită în Albania, așa cum ne-a informat Elsa Stavro, subliniind că „este şi normal, până la urmă, îi avem pe Mihai Eminescu şi pe Marin Sorescu, nu pe Eminescu Mihai şi Sorescu Marin, nu?”. De altfel, ideea de a traduce din poemele autorilor contemporani (dintre care unii, din păcate, nu mai sunt printre noi) a pornit, mărturiseşte Elsa Stavro, exact din acest fapt: de la Eminescu şi Sorescu, nu s-a mai tradus nimic din română în albaneză, deşi legăturile dintre popoarele noastre nu se opresc la balcanism şi influenţe turce, mergând până la substratul comun, traco-ilir, al limbilor română şi albaneză. Cu toate acestea, întreprinderea de a traduce emoţii şi trăiri este una ambiţioasă şi riscantă, de care Elsa Stavro s-a achitat cu succes.
În context, mai amintim că informațiile biobibliografice privind fiecare autor sunt consemnate doar în limba albaneză, pentru ca aceştia să fie cunoscuţi de cititorii din Albania, acolo unde volumul va fi diseminat, evident, la ei acasă poeţii fiind binecunoscuţi.
Numărul poemelor selectate pentru fiecare dintre autori este de trei, în cazuri excepţionale, când poemele erau foarte scurte, patru, astfel încât, per total, spaţiul tipografic alocat să fie similar. Elsa Stavro spune că a dorit să fie mai multe poeme de la fiecare autor tocmai pentru a-i permite cititorului să-şi facă o idee despre stilul fiecărui poet.
Evident, ne-ar fi fost imposibil să spicuim din toţi autorii din volum, aşa că vă deschidem apetitul pentru lectură cu două exemple, aparţinând autorilor care deschid, respectiv închid selecţia.
Adi George Secară-Halilbey, cunoscut scriitor, jurnalist, istoric și critic literar, bibliotecar la Biblioteca Județeană V.A. Urechia”. își decriptează originile și-și cântă victoria prin a fi învins: „sunt un persan învins/ am luptat singur/ împotriva tuturor macedonenilor/ am câștigat dar sunt învins/ am văzut că pot iubi/ cu armele-n mână”;
Cât despre final, acesta îi aparţine consacratului poet Viorel Dinescu, de la care vă propunem: „Cum ne strigau pe nume toți copacii/ O, Paolo, prin veacuri n-am uitat/ Sărutul tău de moarte-nfiorat/ Cum ne strigau pe nume toți copacii”/ În carnavalul verii-nflăcărat/ Se-nvălmășeau și sfinții toți și dracii/ Noi singuri ne credeam...că ne-au uitat.../ Cum ne strigau pe nume toți copacii!/ Și-au năvălit o droaie în palat/ Și judele și gizii și ciracii,/ Pumnale de oțel au scânteiat,/ Cum ne strigau pe nume toți copacii!/ Și azi arzând în focul necurmat/ Noi suntem mai bogați ca toți săracii;/ o, Paolo, prin veacuri n-am uitat/ Cum ne strigau pe nume toți copacii!”. (Francesco Da Rimini).
„Păsări și zei, de la Dunăre, la Adriatică” este o Antologie de excepție prin numărul autorilor și valoarea creațiilor poetice ale acestora, un îndemn pentru cunoașterea poeților români în Albania.
Speranţa coordonatorilor este ca acest volum, dedicat zonei de la Dunărea de Jos, să fie primul dintr-o serie mai amplă, care să acopere creatori literari din toate zonele României.
Așteptăm cu interes lansarea volumului și la Galați, cei interesaţi de volum pot obţine detalii de la Adi George Secară, la Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia”.
