„Când am înţeles că cea mai mare şmecherie e să faci cât se poate de puţin şi cât se poate de prost pe aceiaşi bani, am înţeles cum funcţionează aparatul administrativ. E care pe care! Şi ai două opţiuni: ori o iei, ori o dai! Vezi că nu-i uşor nici cu statu’ ăsta la stat, că nu stă chiar oricine la stat!”.
Tocmai aţi citit una dintre cele mai savurate replici ale spectacolului cu care Teatrul Dramatic „Fani Tardini” din Galaţi a deschis, sâmbătă seara, Festivalul Naţional de Comedie - ediţia cu numărul 36. O radiografie profundă a instituţiei publice din România, într-o comedie absurdă. Aşa aş descrie spectacolul contemporan de teatru „Viața, moartea şi învierea domnului Valentin Ionescu”, care a stârnit hohote de râs şi ropote de aplauze, în prima zi a Festivalului Naţional de Comedie.
Protagonistul, Vali Ionescu, referent la o direcţie de patrimoniu, a cedat o singură dată în viaţă: la stres şi la nevastă. Dar e convins că poate revoluţiona toată administraţia… cu un referat! Ah, şi cu un autodenunţ la DNA, care se prescrie după 15 ani de aşteptare! Dar, în compensaţie, descoperă formula de calcul a valorii umane, bazată pe fizică cuantică!
Metehnele din aparatul administrativ, golăniile şi aranjamentele, prototipurile de funcţionari publici (de la debutant la expert) şi tot ridicolul procedurilor interne şi al contractelor cu furnizorii de consumabile şi echipamente sunt surprinse real şi sclipitor de autorul textului dramatic, actorul şi profesorul de teatru Radu Horghidan, şi de regizorul Adi Iclenzan.
Fiecare personaj este evidenţiat prin tuşe groase - burţi, chelii, bărbi, posterioare augmentate, ochelari groşi - iar apariţiile exploziv de colorate dau intensitate acţiunii şi replicilor.
Nu rezist să nu vă mai ofer o mostră de adevăr rostit de un director de instituţie publică: „Niciunul nu vrea să iasă la pensie! Am 40 de pensionari, toţi vor cumul! Şi n-am o problemă să-i ţin, dar n-au făcut nimic toată viaţa lor. Când te-ai învăţat o viaţă lipitoare la stat, virusul acesta îţi intră în fibră, nu ţi-l scoate nici ITM-ul!”.
Şi pentru că, în cele din urmă, e nevoie de cineva care să facă ce trebuie, când trebuie, că aşa trebuie, şi care să nu greşească, soluţia este inteligenţa artificială. Şi aşa se vor lepăda „păcatele birocraţiei româneşti în Iordanul digital: greşeli, întârzieri, aproximări, refaceri inutile” pentru o instituţie nouă şi purificată!
Ar fi nedrept să nu amintesc distribuţia excepţională a spectacolului: Ciprian Braşoveanu (Valentin Ionescu), Elena Anghel (Nicoleta, soția lui Vali și aurora inteligență artificială), Oana Mogoş (Crina Marcu, narator și preot), Elena Emandi (Izabela, narator și îngerul), Florin Toma (directorul Marian Adochiței), Mihai Păun (Liviu, narator și Mihai-copilul lui Vali și al Nicoletei).
Nouă zile de comedie
Fără să fiu părtinitoare, voi spune că Dramaticul gălăţean a ridicat sus ştacheta spectacolelor care vor urma în cele nouă zile de comedie. Din care nu vor lipsi nici teatre venite în premieră la Galaţi, precum cel din Râmnicu Vâlcea, nici spectacole ale unor teatre independente din oraşul nostru: Teatru pe Ţeavă şi Teatrul Impuls, formate din absolvenţi ai Facultăţii de Arte din Galaţi!
Juriului alcăuit din actriţa Magda Catone, regizorul Cristi Juncu şi criticul şi scriitorul Doru Mareș i se adaugă un al patrulea membru - trupa Dramaticului gălăţean, care va acorda unui coleg, actor sau actriţă, pe care îl vor considera virtuos din punct de vedere actoricesc, Premiul „Mihai Mihail”. Un trofeu care poartă numele unuia dintre cei mai îndrăgiţi şi regretaţi actori şi directori ai teatrului gălăţean.
Ar mai fi destule de zis, dar ne mărginim să vă spunem: A început Fesivalul! Să fie comedie! Să fie râs, să fie teatru, să fie spectacol!
