„Moara cu noroc” nu mai macină nervii liceenilor, „Luceafărul” își dezvăluie misterele, iar „Baltagul” devine o experiență multisenzorială! Totul, datorită Asociației Teatrul Impuls, care prin proiectul educațional „BAC-ul pentru toți”, transformă literatura pentru examen într-o experiență de teatru, dialog și gândire critică. Iar elevii trăiesc poveștile: își pun întrebări, empatizează cu personajele, râd, analizează și înțeleg cu adevărat „ce-a vrut să spună autorul”.
Nu e teatru clasic. Nu e nici ora obișnuită de Limba română și cu atât mai puțin ceea ce înțelegem prin „pregătire pentru Bacalaureat”. Este „BAC-ul pentru toți”, un proiect educațional realizat de Asociația Teatrul Impuls, finanțat de Lidl România, prin Fundația Comunitară Galați, în cadrul „Fondul pentru un viitor mai bun în comunități”, ediția a 6-a. Despre acest proiect am discutat cu Lavinia Eiler, președinta Asociației Teatrul Impuls.
- Cum ați „transformat” operele literare „Moara cu noroc”, „Luceafărul” și „Baltagul” în cadrul proiectului „BAC-ul pentru toți”?
- La început părea simplu: iei opera, o scurtezi și o joci. Realitatea ne-a arătat altceva. Să adaptezi „Moara cu noroc” fără să alterezi limbajul lui Slavici și fără să induci elevii în eroare a fost o provocare uriașă. Ne-am dorit ca poveștile și personajele să fie vii, recognoscibile, nu simple figuri din manual. Ghiță, Ana, Lică există și azi, doar în alte forme.
„Luceafărul” l-am unit cu alte două poeme eminesciene, inclusiv „Floare albastră”, și am încheiat cu versuri cântate. Emoția a devenit, astfel, parte din învățare.
„Baltagul” urmează, dar fiecare spectacol are o estetică proprie: regie, sunet, proiecții și atmosferă diferită.
Am ales aceste trei opere intenționat, atât din motive personale, cât și pentru a aborda trei specii literare diferite (roman, nuvelă și poezie), trei tipuri distincte de provocări actoricești și regizorale. Și suntem la începutul, vrem să ducem toate operele din programa de Bac pe scenă.
- „Ai citit cartea?”/ „Nu, dar am văzut filmul”, constituie un dialog real din sălile de clasă. Uneori elevul „sare” direct la comentariile despre operă, fără a-și mai bate capul cu ce a spus de fapt autorul. Modul în care abordați operele literare deschid apetitul sau curiozitatea elevilor spre lectură?
- De obicei, auzim „n-am citit cartea, dar am văzut filmul”. La noi, nu. Elevii au spus că a fost pentru prima dată când au înțeles cu adevărat povestea și personajele. Teatrul i-a făcut să simtă, nu doar să memoreze.
Prin joc, sunet, atmosferă și emoție, au pătruns în text. Chestionarele aplicate înainte și după spectacole ne-au arătat clar: curiozitatea a fost trezită. Unii au auzit pentru prima dată textul, dar la final au putut povesti singuri acțiunea și au analizat personajele.
Elevii ne cer deja alte întâlniri. Cei de la Colegiul „Al. I. Cuza” au participat la un atelier despre arta ROAST-ului, unde au făcut „roast” personajelor din literatură, împreună cu Silviu Dobre, colegul nostru. Dacă literatura ajunge să nască umor, spirit critic și curaj, înseamnă că am reușit. Pe scurt: nu le cerem să citească înainte să simtă.
- Ce notă la Bacalaureat le „garantați” elevilor care fac pregătire cu voi, iar la examen le „pică” unul dintre subiectele abordate?
- Dacă am putea garanta note, am avea cozi ca la Black Friday. Noi nu promitem note, ci o relație mai vie cu literatura. Nu memorare mecanică, ci înțelegere, emoție și repere. Vrem ca la subiectul III elevul să nu se teamă, ci să recunoască personajele și sensurile trăite alături de noi.
Dacă la Bac apare una dintre operele noastre, sperăm ca ceea ce am creat împreună să-i facă să intre mai relaxați în examen. Nu garantăm nota, dar garantăm că nu vor mai privi literatura la fel.
- În care licee și colegii ați fost deja cu pregătirea și ce mai urmează? Cum vă pot invita cei care își doresc astfel de pregătire?
- Suntem în parteneriat cu trei licee din Galați: Colegiul Național „Al. I. Cuza”, Colegiul Economic „Virgil Madgearu” și Colegiul de Industrie Alimentară „Elena Doamna”. Am finalizat cu „Moara...” și „Luceafărul”, urmează „Baltagul”.
Încă de la începutul proiectului am fost contactați de alte școli interesate. Am merge peste tot, dacă timpul ne-ar permite. Fiecare dintre noi are și alte angajamente: proiecte, repetiții, spectacole, cursuri, dar energia echipei rămâne constantă.
Suntem tineri, activi și mereu cu scenariul în buzunar. Cei care vor să ne invite o pot face simplu: printr-un mesaj pe pagina Asociației Teatrul Impuls sau pe e-mail.
- Cum vă primesc profesorii de limba și literatura română? Care sunt reacțiile elevilor?
- Relația cu profesorii a fost excelentă. Deși programul e greu de sincronizat, am găsit mereu punți. E puțin complicat pentru că noi nu venim doar cu un spectacol, ci cu o întreagă logistică. Suntem un teatru ambulant. Actorii noștri nu sunt doar artiști, sunt și tehnicieni, șoferi, pedagogi.
Profesorii sunt atenți, exigenți, dar ne-au primit cu încredere, apreciind faptul că păstrăm fidelitatea textului și adăugăm emoție. Unii ne-au propus colaborări suplimentare, cum s-a întâmplat la Colegiul „Cuza”, unde am ținut un atelier dimineața, iar la prânz am jucat „Luceafărul”, în cadrul Școlii de Vară "Danubiana" - Anul Eminescu.
Elevii sunt cea mai frumoasă confirmare. Vin curioși, pleacă entuziasmați, rămân după spectacol să pună întrebări și să ceară să mai venim la ei. În momentul acela, știm că literatura a devenit vie.
Proiectul nu ar fi fost posibil fără finanțarea pe care am obținut-o și suntem recunoscători că astfel am putut ajunge la elevi. Proiectul BAC-ul pentru toți este susținut prin Fondul pentru un viitor mai bun în comunități, coordonat de Federaţia Fundaţiile Comunitare din România - FFCR, finanțat de Lidl Romania și implementat prin Fundația Comunitară Galați.
Artiști care cred că teatrul nu se termină la aplauze
„Suntem Asociația Teatrul Impuls - o echipă de artiști care cred că teatrul nu se termină la aplauze, ci începe cu întrebările. Transformăm întâlnirile în emoție și reflecție, aducem tinerii mai aproape de scenă și de ei înșiși. Nu predăm, ci povestim, râdem, provocăm și ne jucăm serios cu adevărul. Pentru noi, teatrul e locul unde poveștile prind viață”, este prezentarea tuturor celor implicați în proiectul „BAC-ul pentru toți”.
Haideți să cunoaștem toată echipa! Începem cu actorii:
Lavinia Eiler: președinta și alarma (cu snooze defect) a Asociației Teatrul Impuls. Iubește scena, dar în culise îți dă senzația că ești într-un spectacol absurd scris de Kafka și regizat de Caragiale.
Silviu Dobre: el n-a ales teatrul, teatrul l-a ales pe el, într-o zi în care era liber la proiector, dar ocupat cu glume. Silviu nu caută luminile rampei, el le proiectează.
Theodor Crețu: adevărul e că la el, orice tragedie riscă să stârnească râsete. A fost fotbalist, luminist, recuziter, masinist, regizor tehnic, barman, femeie de serviciu și om bun la toate. Dar în toată lista asta, cel mai bine îi iese să fie actor.
Mihaela Godorozea: moldoveanca noastră mândră cu accent imposibil de dublat, dar perfect de reținut. Mihaela nu joacă roluri. Le ia în brațe, le întoarce pe dos și le face să pară scrise pentru ea.
Laurențiu Bobeică: dă-i un microfon și un spectacol de cărat și-l recunoști imediat pe Laurențiu. E impulsiv (cum altfel la Impuls?), imprevizibil, suflet mare, trup pe măsură. Ce nu știi despre el e că boxul l-a propulsat din ring pe scenă. Dem Rădulescu la fel. Coincidență? Nu știm...
Bianca Totolici: de la salsa la balet, de la teatru de stat la independent, Bianca plutește cu grație printre alarme uitate și ceasuri stricate. Iubește copiii, cărțile, teatrul. Are suflet de actriță și inimă de fetiță cu pantofi de dans în buzunar.
Cristian Gheorghiu: dovada că nu-ți trebuie mulți ani sau centimetri ca să umpli o scenă. El nu „joacă”, arde. Cu aprinderi fulgerătoare și porniri sincere, nu se teme să dea cu capul de zidul scenei doar ca să simtă că e viu.
Marius Avramescu: gânditorul echipei, e omul care pare mereu într-un film alb-negru cu replici de stand-up. Marius are darul rar de a face liniștea să pară adâncă, nu goală, și de a umple scena fără efort.
Aurelian Gheorghe: actorul care vine pe scenă cu tot cu inima lui. E cald, viu, vulnerabil, cu un interior bogat și o capacitate rară de a emoționa. Cu Aurel, niciodată nu știi dacă urmează o gafă monumentală sau un moment de geniu.
Grafică și fotografie - Gabriel Lungu: ochiul, filtrul și Photoshop-ul viu al Asociației Teatrul Impuls. Gabi e omul din spatele camerei care reușește să facă imposibilul: să ne scoată pe toți nemișcați, zâmbitori și (aproape) fotogenici. Face poze, afișe, grafică, video, regie de moment. Cu el prin preajmă, niciun cadru nu iese blurat, niciun plan nu rămâne pe hârtie și niciun zâmbet nu scapă nepublicat.
Daniela Berescu: specialistul nostru de marketing cu suflet de marshmallow. Dana e hacker-ul care ne-a spart parolele de la lene și dezorganizare și ni le-a rescris cu hashtag-uri, stories și reels.
Este important să știți că „BAC-ul pentru toți” este al doilea proiect dedicat tinerilor elevii, după cel de anul trecut „12B - Reflectarea realităților adolescenței”.
