În septembrie 1985, Emilia Savu a participat la Festivalul Interjudețean „Steaua Dunării”, reprezentând județul Mureș. Talentul său remarcabil i-a adus Marele Trofeu al Festivalului, iar după acest succes, pe 9 noiembrie, cu acordul părinților, a hotărât să treacă munții și să vină la Galați pentru angajare ca solistă la secția de Revistă, Estrada, de la Teatrul Muzical „Nae Leonard”. Între momentul acela şi actualitatea prezentă, Emilia Savu a devenit un nume iubit şi respectat, atât pe scenă, cât şi, mai recent, în faţa ei, la masa juriului.
E complicat să rezumi, în câteva fraze, 40 de ani de carieră, de viaţă a unei ardelence la Galaţi, un suflet sensibil şi vibrant, care trăieşte încă lucrurile la aceeaşi intensitate, reuşind să fie nu doar modelul unor generaţii întregi de elevi, dar şi prietena şi confidenta lor.
După festivalul-concurs pe care îl menţionam, propunerea pentru angajarea Emiliei Savu a venit din partea lui Ionel Miron, pe atunci șeful secției de Revistă, și a lui Gelu Mihăilă, dirijorul orchestrei, care i-au recunoscut talentul și potențialul. Astfel, a început pentru mureşeancă o carieră de 26 de ani ca solistă, plină de spectacole memorabile și aplauze răsunătoare. După cei 26 de ani, a cântat patru ani în Corul Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, unde a avut și mici roluri în operete: în „My Fair Lady” a interpretat rolul Lady Boxington, iar în „Sunetul Muzicii” a fost călugărița care primea premiul din tema musicalului. Chiar dacă în viața reală avea 57 de ani, a reușit să facă sfoara propriu-zisă pe scenă, spre amuzamentul publicului, care a răsplătit-o cu aplauze.
După trei decenii dedicate scenei, a ales să-și împărtășească pasiunea mai departe, devenind profesor de canto în ultimii 10 ani. Elevii ei, de la 5 la 75 de ani, reprezintă generații întregi, fiecare cu propriul talent și dorință de evoluție. Cu o parte dintre „puii” săi, cum le place să le spună, a participat la foarte multe festivaluri, atât în oraș și în țară, cât și peste hotare: Roma, Paris, Moscova, Dubai, Sofia, Balchik, Malta, Berlin, Istanbul și altele. De-a lungul timpului, Emilia Savu a participat cu elevii și la evenimentele clasei proprii, organizate anual: „Iarna, Cântecele și… Noi”, „Mama, Primăvara și… Noi” și „Vara, Cântecele și… Noi”. În aceeași notă, a conceput propriul său festival, care în martie 2026 va avea a treia ediție, Festivalul Internațional „Cântecele și… Noi”, organizat cu sprijinul Consiliului Județean Galați şi al președintelui Costel Fotea, al Centrului Cultural, condus de managerul Viorel Sandu, împreună cu colectivul Centrului și Școlii de Arte, coordonat de Doru Cimpoeru.
Evident, Emilia Savu a activat, în ultimii 10 ani, în foarte multe jurii naţionale şi internaţionale, alături de artişti renumiţi, cu care a format prietenii de durată. Un moment special l-a constituit să fie în acelaşi juriu cu Dida Drăgan, artistă pe care o iubeşte şi o respectă foarte mult, de o viaţă întreagă.
Gălăţenii care doresc să o asculte cântând trebuie să ştie că, din 14 februarie 2013, la sugestia lui Marcel Bejenaru (bateristul formației, patronul Restaurantului „Malnaş", dar şi al vasului de croaziera „KAPTAN M"), împreună cu soliști și instrumentiști dragi, dintre care, din păcate, unii nu mai sunt printre noi - Dumnezeu să îi odihnească pe Monica Hotin și Viorel Heisu - Emilia Savu cântă în trupa ,,ATLANTIS BAND".
Reflectând asupra celor 40 de ani petrecuți în Galați, Emilia Savu spune că, pentru ea, orașul nostru nu este doar un loc pe hartă, ci un adevărat partener de viață. Aici s-au format prietenii, s-au trăit emoții și s-au construit amintiri care rămân vii. "Pentru mine, Galațiul nu este doar acasă, ci și o scenă permanentă, unde pasiunea pentru muzică și teatru continuă să lumineze", conchide artista.
