Studiul Economic 2026 pentru România realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) ne-a lovit la... paradigmă. În esență, România este mângâiată pe creștet, este lăudată pentru progresele economice din ultimii ani, dar documentul ne spune că e momentul să schimbăm pe ici, pe colo, în punctele esențiale. Semnalul transmis de OCDE este clar: este necesară schimbarea modelului economic, pentru a relansa productivitatea, afirmă Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România (CAIR), care cere Guvernului consultări cu antreprenorii români, după concluziile studiului OCDE.
„Principalele concluzii ale Studiului Economic 2026 pentru România realizat de OCDE confirmă presiunile tot mai mari asupra competitivității economiei românești și necesitatea unei schimbări accelerate de model economic, pentru a relansa productivitatea. Semnalul transmis de raport este clar: România nu mai poate conta exclusiv pe modelul de creștere bazat pe recuperarea decalajelor și pe consum, iar viitorul depinde de politici publice și investiții orientate spre productivitate, inovare și valoare adăugată mai mare”, afirmă CAIR, într-un comunicat.
CAIR reunește membri din principalele sectoare economice ale României, incluzând construcții și materiale de construcții, turism și HoReCa, servicii financiar-contabile, energie regenerabilă, industrie și investiții, agricultură și industrie alimentară, companii care contribuie cu aproximativ 13% la PIB-ul României.
Salariile au crescut peste rata productivității
Potrivit raportului OCDE, dinamica salariilor a depășit în ultimii ani ritmul de creștere a productivității, ceea ce poate afecta competitivitatea economiei, iar presiunile demografice și participarea redusă pe piața muncii limitează potențialul de dezvoltare.
„OCDE confirmă una dintre marile provocări ale economiei românești: diferența dintre dinamica salariilor și cea a productivității. Pentru mediul de afaceri, soluția este clară - investiții în tehnologie, inovare și capital uman, dar și politici publice care să stimuleze competitivitatea și să extindă baza de forță de muncă activă. CAIR cere Guvernului consultări cu antreprenorii români după concluziile studiului OCDE, care arată necesitatea schimbării modelului economic pentru a relansa productivitatea”, a declarat președintele Confederației Antreprenorilor și Investitorilor din România, Cristian Romeo Erbașu.
Conform comunicatului citat, sectoarele economice reunite în cadrul CAIR au capacitatea de a genera investiții, de a crea locuri de muncă și de a contribui la creșterea productivității, însă acest proces trebuie susținut de politici publice predictibile, de reducerea birocrației și de accelerarea reformelor structurale.
Raportul OCDE, între festivismul autorităților și realitatea economiei
„OCDE recunoaște explicit că România a recuperat masiv din decalajele de venit și productivitate, dar tocmai această parte pozitivă este urmată îndeaproape de avertismente de luat în seamă, precum creștere economică încetinită, inflație încă ridicată, deficit bugetar exploziv, datorie publică în urcare, competitivitate erodată de salarii care au crescut mai repede decât productivitatea, absorbție întârziată a fondurilor europene și o administrație care continuă să funcționeze fragmentat și impredictibil. Cu alte cuvinte, raportul spune că România a urcat mult, dar a început să urce strâmb”, afirmă Valeriu Ivan, analist economic al Centrului de Analiză și Prognoză pentru Orientări Strategice, într-un editorial publicat de Economedia.
Potrivit acestuia, „OCDE spune, practic, că România nu mai poate merge înainte doar din consum, salarii și expansiune fiscală. Motorul care a dus-o până aici începe să consume mai mult decât produce”. Iar finanțele publice primesc cea mai severă critică din raport.
„Pentru OCDE, problema nu este doar mărimea deficitului, ci faptul că, dincolo de pachetele de corecție deja adoptate, nu există încă un plan suficient de credibil pentru perioada de după 2026. Organizația recomandă explicit continuarea consolidării fiscale, control mai ferm asupra cheltuielilor, disciplină în salarizarea publică, bugetare pe bază de performanță, revizuiri reale ale cheltuielilor și lărgirea bazei de impozitare. Aici raportul devine deosebit de incomod pentru discursul public oficial. Pentru că nu se precizează doar că trebuie «optimizate» niște politici, ci că nu există soluții pentru statul care planifică haotic, colectează slab și cheltuiește ineficient. Salariile din sectorul public au crescut adesea ad-hoc, investițiile nu sunt prioritizate, iar credibilitatea cadrului fiscal a fost subminată de derogări și decizii luate pe termen scurt”, afirmă analistul economic Valeriu Ivan.
În materie de venituri, OCDE nu ocolește subiectele politice sensibile, precum combaterea marelui gap de TVA, digitalizarea ANAF și controale bazate pe risc, dar și o utilizare mai serioasă a impozitelor pe proprietate și de mediu, plus reducerea privilegiilor fiscale și apropierea tratamentului dintre salariați și independenți.
Recomandări ale OCDE
În concluzie, OCDE recomandă regândirea impozitării proprietăților (pe baza valorii de piață reale) și a sistemului de impozitare bazat pe cote reduse și numeroase excepții. OCDE consideră că actuala cotă unică nu mai este eficientă din cauza numeroaselor portițe de scăpare și recomandă explorarea unui sistem de impozitare progresiv, cu o povară fiscală scăzută pentru veniturile mici. OCDE mai cere alinierea plafoanelor de contribuții sociale pentru liber-profesioniști (PFA, profesii liberale) cu cele ale angajaților. Scopul este să nu mai existe un avantaj financiar masiv în a lucra ca PFA în loc de angajat, adică eliminarea „pseudo-independenței”. OCDE propune și reducerea taxării totale pe salariile mici.
Raportul mai cere eliminarea treptată a prețurilor plafonate la gaz natural și electricitate, argumentând că acestea subminează stimulentele pentru economisire, și propune creșterea accizelor la combustibilii fosili (motorină, benzină), dar și la tutun și alcool. Nu în ultimul rând, OCDE recomandă eliminarea, până la sfârșitul acestui an, a impozitului extraordinar pe cifra de afaceri a băncilor, considerându-l o măsură distorsionantă pe termen lung, și recomandă prioritizarea proiectelor „mari și mature” din PNRR, pentru a se evita pierderea a miliarde de euro.
