* Lucrările lui Ewerdt Hilgemann sunt expuse în toate marile oraşe ale lumii, în timp ce municipalitatea gălăţeană ţine aruncată în iarbă cea mai impozantă sculptură a germanului
Ewerdt Hilgemann este un artist german cunoscut şi apreciat deopotrivă în Europa Occidentală şi în Statele Unite ale Americii. Opere ale sale sunt expuse în spaţii publice din oraşe precum New York, Chicago, Berlin, Amsterdam, Rotterdam sau Beverly Hills. O sculptură semnată Ewerdt Hilgemann a fost amplasată anul trecut la Chicago, cu ocazia unei importante expoziţii de artă contemporană. Cu doi ani în urmă, la New York, pe Park Avenue Mall, mai multe sculpturi ale germanului au fost expuse, timp de patru luni, în cadrul unei mari expoziţii temporare.
Tehnica favorită prin care Hilgemann îşi realizează operele în metal este implozia. "Pentru mine, implozia reprezintă spirala de energie orientată către interior, necesară pentru a ajunge la miezul şi misterul materiei, la frumuseţea ultimă a creaţiei", spunea Ewerdt Hilgemann, cu ocazia expoziţiei sale newyorkeze.
Cea mai impunătoare lucrare a lui Hilgemann a fost sculptată la Galaţi, în 1991, cu ocazia celei de-a patra ediţii a Taberei naţionale de sculptură în metal. Numită "Omagiu lui Brâncuşi", sculptura înaltă de 12 metri înfăţişează o coloană „turtită”, formată din paralelipipede vidate. Deşi planul iniţial era ca opera să fie amplasată ori la "Potcoava de Aur", ori pe Faleza Inferioară a Dunării, ea zace şi acum, ruginită şi abandonată, lângă punctul de Trecere bac. Autorităţile locale au făcut abstracţie, timp de un sfert de secol, de impozanta operă, considerând, probabil, că o lucrare demnă de fi expusă la loc de cinste în marile centre urbane ale lumii nu merită o soartă similară şi la Galaţi.
"O experienţă copleşitoare"
Pe 17 iulie 1991, Inspectoratul pentru Cultură Galaţi îi trimitea lui Ewerdt Hilgemann o scrisoare prin care îl invita să participe la Tabăra de sculptură în metal care urma să aibă loc pe parcursul lunii august. Invitaţia era semnată de Horaţiu Mazilu, consilier şef în cadrul Inspectoratul pentru Cultură Galaţi.
În răspunsul pe care l-a trimis, Hilgemann scria că va participa bucuros la eveniment, ocazie cu care şi-a propus să realizeze o sculptură de mari dimensiuni, în oţel, pe baza imploziei, acesta fiind principiul de lucru al artistului.
"Voi veni cu maşina, împreună cu soţia şi fiul meu. În drumul nostru spre Galaţi, vom poposi şi la Târgu Jiu, pentru a vizita "Coloana infinitului" a lui Constantin Brâncuşi", scria sculptorul, în finalul scrisorii sale.
În corespondenţa sa ulterioară, Hilgemann mărturisea că vizita la Târgu Jiu a fost "o experienţă copleşitoare". "Am înnoptat la poalele Coloanei, în microbuzul nostru. Am avut intenţia şi a trebuit să răspund acestei opere a lui Brâncuşi, şi astfel s-a născut ideea şi proiectul meu", preciza Hilgemann.
Tăcerea autorităţilor române
Lucrarea a fost executată în Combinatul Siderurgic Galaţi. Dimensiunile la care a fost iniţial gândită sculptura erau mult mai mari. Din cauza costurilor, însă, artistul spune că au fost realizate doar patru elemente, cu dimensiunea 300x150x150 cm fiecare, însumând astfel o înălţime de 12 metri. Elementele au fost transportate din Combinat până pe Faleza inferioară a Dunării.
"Din păcate, lucrarea mea "Omagiu lui Brâncuşi" nu a fost niciodată amplasată/montată în acest loc. Probabil, lipseau banii pentru un fundament solid (care să reziste chiar şi la inundaţii), adecvat malului Dunării. În anii următori, am solicitat în mod repetat amplasarea operei mele, însă, probabil de ruşine, nu am primit niciun răspuns. Aceeaşi "rezolvare" a venit şi din partea Ministerul Culturii de la Bucureşti, deşi acesta şi-a propus să clarifice situaţia. Toţi românii pe cei care i-am contactat în această privinţă au consierat că este o ruşine, dar cu toate acestea nu s-a întâmplat nimic", mai spune artistul, în corespondenţa adresată fiului său.
Artistul încă mai speră
Detalii legate de realizarea sculpturii, precum şi corespondenţa dintre Ewerdt Hilgemann şi fiul său, Kai Hilgemann, ne-au fost trimise, pe adresa redacţiei, chiar de către Kai Hilgemann. "Principala dorinţă a tatălui meu este ca lucrarea sa, "Omagiu lui Brâncuşi", să fie expusă în poziţie verticală. Ar fi cea mai mare lucrare expusă a sa, cu o înălţime de 12 metri. Oricum, consider că, după 25 de ani, opera cu pricina şi artistul care a realizat-o merită o recunoaştere istorică şi culturală", a spus Kai Hilgemann, în răspunsul trimis către "Viaţa liberă".
La Primăria Galaţi, nu ştie stânga ce... n-a făcut dreapta
Am solicitat un punct de vedere şi de la Primăria Galaţi, municipalitatea fiind, în fapt, proprietara sculpturilor în metal de pe Faleza Dunării. "Sculptura în metal ”Omagiu lui Brâncuşi” se află pe Faleza Dunării din anul 1991, când a fost realizată. Nu avem cunoştinţă de ce autorităţile administraţiei publice locale de la acea vreme sau din anii următori nu au valorificat-o şi întreţinut-o, aşa cum s-a întâmplat cu celelalte sculpturi în metal situate pe faleză. Sculptura la care faceţi referire este proprietatea publică a municipiului Galaţi şi este amplasată pe Faleza Inferioară a Dunării, teren proprietatea publică a municipiului Galaţi. Vom face demersurile necesare pentru a valorifica, în cele din urmă, sculptura ”Omagiu lui Brâncuşi”. Pentru a o pune în valoare, sculptura trebuie expertizată şi restaurată, în acest sens având un dialog cu Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu", se arată în răspunsul Primăriei Galaţi, la solicitarea noastră.
Deasupra nivelului nostru de înţelegere
Muzeograful Gheorghe Andreescu este de părere că sculptura "Omagiu lui Brâncuşi" a fost creată într-o perioadă în care nivelul de expresivitate al artistului depăşea nivelul de înţelegere al contemporanilor. "Pentru acele vremuri, dar şi pentru nivelul de înţelegere de acum, lucrarea se situează undeva deasupra. Este o sculptură minimalistă, cu un caracter preponderent filosofic. Mesajul lucrării are anumite conotaţii sociale şi politice relevante în special pentru acea epocă. Având în vedere acest caracter minimalist, sculptura "Omagiu lui Brâncuşi" are nevoie de o punere în valoare cu totul deosebită. Decizia amplasării trebuie luată doar după ce a fost consultat şi artistul, pentru ca acesta să ne dea unele date de încadrare", a explicat, pentru "Viaţa liberă", Gheorghe Andreescu.
Consternarea experţilor
În anul 2015, o echipă de specialişti ai Institutului Naţional de Istoria Artei a venit la Galaţi, pentru a vedea sculpturile în metal amplasate pe malul Dunării. Vizita a făcut parte dintr-un proiect intitulat "Brâncuşi, sfântul din Montparnasse. 100 de ani de exegeză brâncuşiană". Ajunşi în faţa sculpturii "Omagiu lui Brâncuşi", experţii au rămas consternaţi de modul în care a fost lăsată să ajungă această operă de artă. "Prezentă atunci la Galaţi, arhitecta Ruxanda Beldiman mi-a spus că este de părere că, dacă s-ar găsi soluţia amplasării operei pe un soclu, sculptura şi-ar recăpăta valoarea pe care autorul, un artist de talie internaţională, a vrut să i-o confere", a precizat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Galaţi.
Foto 1,2,3 : Imagini de arhivă de la realizarea sculpturii (1991)
Foto 4: Berlin
Foto 5: Chicago
Foto 6: New York
