Un costum special pentru zborul cu avioanele supersonice, un paraşutist echipat complet de luptă, cu cască şi paraşută faţă-spate, afişul original al „meetingului” aviatic care a avut loc la Galaţi în 1929, pentru strângerea fondurilor necesare ca paraşutista Smaranda Brăescu să ne reprezinte în SUA la campionatele mondiale, decoraţii, ordine, medalii, carnete de zbor, aeromodele, elicea din lemn a unui avion care a zburat în 1927 chiar la Tecuci, motorul unui elicopter... Un elicopter similar celui care se odihneşte, sub husă, în faţa clădirii care adăposteşte toate aceste comori, şi încă multe altele, adunate prin strădania comandorului (r) Dorel Chiş, preşedintele filialei locale a Asociaţiei Române pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii (ARPIA) şi membru al Asociaţiei Aviatorilor Europeni. Şi tot printre exponate se află şi pumnalul de ceremonie al pilotului Doru Gavril, unul dintre eroii de dată recentă, fost subordonat al comandorului (r) Dorel Chiş, cel care, din 2012 încoace, luptă să amenajeze un muzeu în clădirea în care aviaţia s-a instalat încă din 1916.
Istorie vie
Dacă n-ai vedea elicopterul din faţa clădirii aflate în vecinătatea Kaufland-ului tecucean probabil că ai trece nepăsător pe lângă imobilul care a adăpostit o şcoală a aripilor româneşti. „Pe 18 septembrie s-au împlinit o sută de ani de când a venit aviaţia în Tecuci. În această clădire a venit aviaţie în 1916, şi a stat până în 1958. Aici şi-au desfăşurat activitatea Grupul 4 Aviaţiune Instrucţiune, care în 1920 şi-a schimbat denumirea în Centrul de Instruire al Aviaţiei. Apoi a fost Şcoală militară de pilotaj, Şcoala de ofiţeri de aviaţie nr. 1, Batalionul 1 paraşutişti - primul batalion militar de paraşutişti din România de după război, şi Şcoala militară de ofiţeri de aviaţie „Aurel Vlaicu”, ne-a declarat comandorul (r) Chiş.
În curte se află un monument dedicat aviatorilor care şi-au desfăşurat activitatea pe aerodromul Tecuci în perioada 1918-1958 şi, respectiv, din 1986 până în 2001: „T-ul locul de unde am decolat ca elev al şcolii militare… şi am aterizat ca pilot al aviaţiei române”, mărturiseşte inscripţia străjuită de o pală de avion cu tricolor.
„Muzeul este încă în amenajare”, ţine să precizeze comandorul, înainte de a trece pragul expoziţiei deschise în regim privat pe 3 septembrie, la întâlnirea de 30 de ani de la înfiinţarea unităţii de elicoptere de la Tecuci, al cărei comandant a fost 1988 şi până la desfiinţare.
„Aici începe istoria aviaticii. Au fost şi baloane până în primul război mondial şi în timpul acestuia”, explică în timp ce arată primele fotografii alb negru ale expoziţiei.
Eroi ai zborului
Din prima încăpere, te priveşte în ochi căpitanul aviator Ion Ruţă, şef al şcolii de pilotaj de la aeroclublul Braşov, pilot de încercare avioane de vânătoare şi instructor de mare acrobaţie. Este singurul erou tecucean al cărui nume este săpat pe placa Monumentului Aviatorilor din Bucureşti. În aceeaşi încăpere, într-o vitrină, un document îngălbenit de vreme poartă semnătura originală a Regelui Mihai care i-a decernat unui tecucean, sergentul major mitralieur Nicolae Munteanu, ordinul „Virtutea Aeronautică” cu spade, clasa Crucea de Aur.
Şi, sprijinită de perete, tânjeşte după înălţimi o elice din lemn care a zburat în 1927 aici, la Tecuci...
Tot într-o vitrină, într-o sală vecină, este expus pumnalul primit împreună cu centura de ceremonie de alt erou al zborului. Unul de dată dureros de recentă: pilotul Doru Gavril, comandantul echipajului elicopterului SMURD care s-a prăbuşit în această vară în Republica Moldova, în timp ce se afla în misiune de salvare. „Mi l-a dat înainte de a se întâmpla, că a fost tot pilot de-al nostru”, ne spune amar comandorul (r) Chiş.
Întreb dacă un asemenea pumnal poate sluji într-o situaţie periculoasă legată de zbor, şi zâmbeşte: „Într-o situaţie legată de zbor… în primul rând dacă mai ai cum să-ţi faci cruce. Dacă nu, îţi faci cruce cu limba!”. Ştie ce vorbeşte. A supravieţuit unui accident aviatic.
Muzeul Naţional al Aviaţiei n-are aşa ceva!
Îmi trec pe dinainte carnete de zbor originale, ordine, medalii, 60 de machete ale unor avioane şi elicoptere, şi un costum pentru zborul cu avioanele supersonice MIG21, MIG23. „Muzeul Naţional al Aviaţiei nu are, eu am reuşit!”, spune cu mândrie ghidul.
Şi tot aici, cum spuneam la început, este expus afişul original al mitingului aerian care a avut loc la Galaţi în 1929 atunci s-au adunat fonduri ca gălăţeanca Smaranda Brăescu să ne reprezinte în 1930 în SUA la campionatele mondiale. „Vineri, 6 decembrie 1929, ora 14, va avea loc un mare meeting de aviaţie cu concursul reputatei paraşutiste române domnişoara Smaranda Brăescu”, scrie pe afişul evenimentului care a avut loc pentru a strânge fondurile necesare deplasării peste ocean a celei care avea să devină „Regina Înălţimilor” şi pentru ridicarea Monumentului Aviatorilor morţi pentru patrie. Spectatorii acelui show la înălţime au putut vedea „sboruri în formaţie cu avioanele de recunoaştere şi de vânătoare, acrobaţii aeriene, lupte aeriene şi aruncarea cu paraşuta”, supă cum se poate citi pe afiş. Smaranda Brăescu este una dintre celebrităţile oraşului despre care aţi putut citi în rubrica „Gălăţeni care au uimit lumea”. „Anul viitor împlinesc 120 de ani de la naştere şi 85 de când a devenit campioană mondială la Sacramento”, spune comandorul.
Aflu că motorul de elicopter expus în muzeu este similar celui pe care îl are şi elicopterul expus în curte, primit de la Şcoala de Aplicaţie de la Bobocu. Şi în aceeaşi sală, se află şi butucul şi o pală de elicopter. Iar în depozit se odihneşte aparatură de zbor pentru avioane şi elicoptere.
Sala de lectură şi biblioteca au adunat cărţi despre aviaţie şi despre aviatori scrise de aviatori sau împătimiţi ai zborului, dar şi reviste interne ale forţelor aeriene. Tot aici se află un registru istoric al aeronauticii Moldovei, cu tot ce a însemnat aviaţie pe Tecuci. Una dintre cărţi a fost scrisă de comandor (r) Chiş în colaborare cu alţi doi colegi, „Şcoala aripilor româneşti de la Tecuci – o instituţie de învăţământ aeronautic în umbra secolului XX”. Şi este, la rându-i, erou în cartea dedicată biografiilor contemporane ale aeronauticii române.
Costul colecţiei - 300.000 de lei. Valoarea - nepreţuită
„Am colaborat cu toţi aviatorii de prin ţară pentru a strânge aceste obiecte. În special a celor care au lucrat aici. Foarte mult ajutor mi-a dat directorul Banea de la Ghimbav, care este iveştean, şi acum este ministru secretar de stat. Valoarea materială tot ce s-a făcut aici? Peste 3 miliarde de lei bani vechi (300.000 de lei). Nu vreau să fiu lăudat, vreau doar să fiu ajutat şi lăsat în pace”, spune comandorul (r) Dorel Chiş - aeromodelist, paraşutist, aviator, supravieţuitor al unei CATASTROFE AVIATICE - CLICK AICI PENTRU DETALII
