Evaluaţi acest articol
(22 voturi)
4 comentarii


După ce a studiat patru ani de Biochimie la Oxford (licenţă şi masterat) gălăţeanul Andrei Florea, fost absolvent de CNVA, a primit finanţare pentru o cercetare care se va materializa în lucrarea sa de doctorat, în domeniul farmaceutic, cel în care a ales să facă o carieră.

După ce a dat trei interviuri, Andrei Florea a fost acceptat să se alăture grupului profesorului Tom Brown, membru al Academiei Britanice, care e specializat în cercetarea pe acizii nucleici şi terapii biologice având la bază acizii nucleici şi derivaţii lor, unele dintre cele mai avansate metode chiar şi în vindecarea cancerului.

"Aceste terapii au apărut din nevoia industriei farmaceutice de a produce terapii biologice mai sigure decât cele pe bază de anticorpi. Asta se datorează în primul rând faptului că anticorpii pot fi recunoscuţi ca şi corpi străini antigenici de către sistemul imunitar, declanşându-se astfel un răspuns inflamator periculos sănătăţii pacientului. Acizii nucleici nu sunt recunoscuţi de sistemul imunitar, permiţând astfel generarea de molecule care sunt “invizibile” pentru sistemele de detecţie ale sistemului imunitar. Acestea acţionează similar cu anticorpii. Aceste avantaje au îndreptat atenţia grupului de cercetare în care mă aflu spre a genera terapii pe baza de acizi nucleici aplicabile în metastaza cancerului. Deşi astfel de terapii se află încă în faşă, prevăd un trend ascendent al interesului companiilor farmaceutice pentru această alternativă", ne lămureşte tânărul cercetător.

Finanţarea ţine trei ani şi, pe lângă partea de cercetare, Andrei va lucra şi într-o companie producătoare de produşi pe bază de acizi nucleici, fondată de îndrumătorul său de doctorat.

"Acest tip de doctorat cu experienţă în industrie mă atrage pentru că îţi oferă o perspectivă clară atât în cercetarea academică, dar şi pe partea de producţie în industrie, pentru a-ţi face mai uşoară alegerea în carieră. Mi-ar plăcea să lucrez în industria farmaceutică. Nu sunt tentat să rămân în academie sau în cercetare, deoarece sunt foarte multe oportunităţi în industria farmaceutică, unde ai satisfacţia să vezi şi că ai făcut ceva palpabil. După terminarea doctoratului, îmi doresc să mă întorc în Brazilia, pentru o perioadă. Aici am fost astă-vară într-un stagiu de practică, în care am cercetat potenţialul farmaceutic al extractelor din veninurile de păianjeni tropicali, şerpi şi scorpioni", mai povesteşte doctorandul de la Oxford.

Stagiile de practică, importante în drumul către doctorat


Studenţii de  la Oxford nu au linişte nici măcar în vacanţe, alegând să participe la tot felul de stagii de practică, care contează ca experienţă acumulată, necesară pentru a obţine finanţări legate de cercetarea pe parcursul carierei. În primul an, Andrei Florea a predat în România biologie la o şcoală de vară în limba engleză. În următorii doi ani, a făcut cercetare într-un grup care studia probleme ale imunităţii, fapt care i-a deschis posibilitatea să facă masterat în biologie structurală, tema sa fiind caracterizarea unei proteine din virusul gripal AH1N1, responsabil pentru criza pandemică la nivel global a gripei porcine din 2009. La sfârşitul anului patru, după ce fusese deja admis la doctorat, a fost invitat într-un program de cercetare din Sao Paulo, Brazilia, care testa potenţialul farmaceutic al extractelor din veninurile de păianjeni tropicali, şerpi şi scorpioni.

"Facilităţile de cercetare erau comparabile cu ce există la Oxford, datorită unor giganţi farmaceutici în Instituto Butantan, prima instituţie, care are tradiţie în producerea de antivenin. Cercetarea mea a fost pe veninuri cu rol anticoagulant, deoarece s-a observat recent că acestea pot fi utilizate pentru îmbunătăţirea cicatrizării şi vindecării rănilor şi traumatismelor. GlaxoSmithKline investeşte major în proiectele de cercetarea ale institutului în această direcţie, creând o linie de testare de compuşi cu potenţial terapeutic în boli hematologice. Eu personal, am făcut parte din echipa care testa astfel de compuşi pe rozătoare şi cabaline şi am publicat şi un studiu", spune Andrei Florea.

La Oxford se învaţă tot


Andrei Florea povesteşte că a fost şocat, în primii ani de studenţie, de sistemul de la Oxford, mai ales pentru cineva venit din România. "Dacă în liceu ţi se cerea "învaţă de aici până aici şi în felul ăsta ţi-ai făcut treaba", la Oxford lucrurile stau cu totul altfel. Procesul de învăţare începe cu o căutare activă de informaţie de ultimă oră. Pentru că nu există un curriculum de materie fixat, capitolele sunt examinate din prisma întregii cantităţi de informaţie publicată existentă în lume pe acel subiect, până la momentul examinării. Lucrul acesta a fost foarte util, întrucât biochimia e un domeniu de cercetare foarte nou, unde concepţiile se schimbă destul de des. Din acest motiv, este aşteptat de la un biochimist bun să fie la curent cu toate progresele ştiinţifice din domeniul său de activitate. Pentru note mari, universitatea cere un nou unghi de abordare a domeniului, din prisma materialelor noi publicate în zona de interes", ne lămureşte tânărul.

La Oxford sunt doar două sesiuni intense de examen, una la sfârşitul anului întâi, menită să testeze adaptarea şi nivelul noului student, alta la sfârşitul anului al treilea, care se poate descrie ca o perioadă foarte intensă, 18 ore de examen în şase zile consecutive, din materia celor doi ani. "Se testează capacitatea unui student de a face conexiuni şi de a aborda subiectele într-o manieră interdisciplinară", ne lămureşte Andrei Florea.

Dansator de salsa şi barman


Deşi programul unui student la Oxford este foarte încărcat, faptul ca majoritatea muncii se face acasă şi nu în sala de curs oferă posibilitatea ca tânărul să se ocupe  şi de viaţa personală: "Am învăţat să dansez salsa în stil cubanez şi fac parte din echipa universităţii de salsa. Cât am fost student la licenţă şi master, m-am oferit să lucrez la barul colegiului. Aşa am cunoscut noi oameni interesanţi şi am susţinut conversaţii şi debate-uri fascinante, atât cu studenţii, cât şi cu profesorii din colegiu care veneau la bar. Aceasta socializare între studenţi şi profesori în afara cursurilor am simţit-o mai ales după începerea studiilor doctorale la Colegiul St. Cross, unde studenţii şi profesorii au acelaşi statut, ceea ce înseamnă că la cină mesele nu mai sunt separate".

Citit 15526 ori Ultima modificare Marți, 28 Martie 2017 18:41

4 comentarii

  • postat de Monica Williams Vineri, 28 Aprilie 2017 19:25 Link la comentariu
    0
    0

    Felicitari, Andrei pentru realizarile obtinute! Sunt sigura ca acesta este doar inceputul unei viitoare cariere impresionante. Mult succes in continuare. The sky is the limit!

    Raportează
  • postat de Catalin Ancau Miercuri, 29 Martie 2017 09:11 91.223.156.*** Link la comentariu
    8
    7

    Felicitari si succes pe mai departe. Poate ar fi fost frumos si normal ca autorul articolului sa aminteasca macar si despre cei doi parinti, doi oameni deosebiti, care au de ce sa fie mandri de copilul lor. O familie frumoasa care face cinste orasului si tarii noastre!

    Raportează
  • postat de A invata cum sa inveti Miercuri, 29 Martie 2017 08:54 100.98.13.*** Link la comentariu
    6
    6

    Bravo tie Andrei, felicitari din toata inima! Ce pacat ca invatamintul rominesc este in declin din cauza gindirii rominului care nu se poate adapta noilor cerinte. Esti un om extraordinar pentru ceea ce ai reusit sa faci, iar in viitor vei fi un maestru romin al stiintei medicale peste hotare. Succes pe mai departe!

    Raportează
  • postat de A invata cum sa inveti Miercuri, 29 Martie 2017 08:52 100.98.13.*** Link la comentariu
    6
    7

    Bravo tie Andrei, felicitari din toata inima! Ce pacat ca invatamintul rominesc este in declin din cauza gindirii rominului care nu se poate adapta noilor cerinte. Esti un om extraordinar pentru ceea ce ai reusit sa faci, iar in viitor vei fi un maestru romin al stiintei medicale peste hotare. Succes pe mai departe!

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.