Creditarea la nivelul populaţiei se apropie de un nivel periculos în ceea ce priveşte gradul de îndatorare. Drept urmare, BNR discută cu băncile posibilitatea limitării mai drastice, în funcţie de venituri, a accesului populaţiei la împrumuturi. Un astfel de sistem a mai fost aplicat şi în 2007, când „creditele doar cu buletinul” ameninţau nu numai sustenabilitatea sistemului bancar, ci şi capacitatea clienţilor de a face faţă ratelor.
Unii dintre clienţii băncilor au uitat de efectele crizei financiare din 2007, când creşterea accelerată a dobânzilor, în special la creditele în valută, i-a pus pe mulţi români în dificultate. Rezultatul s-a văzut în creşterea restanţelor la credite, „unda de şoc” fiind încă vizibilă şi în prezent. De exemplu, la nivelul judeţului Galaţi, restanţele la credite erau, la sfârşitul lunii iulie a.c., de peste 291 milioane de lei, din care 187 milioane de lei erau restanţele la creditele în moneda naţională, iar 104 milioane de lei era echivalentul restanţelor la creditele în valută. Asta în condiţiile în care, în urmă cu zece ani, înainte de izbucnirea crizei financiare, în iulie 2007, restanţele la credite abia ajungeau la 15 milioane de lei.
Semnale de alarmă
În prezent, potrivit Direcţiei de Stabilitate Financiară a BNR, există bănci care acordă credite utilizând un grad de îndatorare de până la 70 la sută. Aceasta înseamnă că un client poate accesa un împrumut a cărui rată să ajungă până la 70 la sută din salariul său lunar.
“Finanţarea acordată populaţiei a depăşit de câteva luni nivelul de semnal. Băncile acordă credite de consum în baza propriilor norme. BNR este doar notificată. Sunt instituţii de credit care merg cu gradul de îndatorare până la 60-65, chiar 70 la sută la sută, motivând că aceste împrumuturi sunt acordate persoanelor cu venituri mari ale căror venituri disponibile rămân semnificative chiar şi după plata ratelor. Studiile noastre arată, însă, că persoanele cu venituri mari nu se comportă diferit de cele cu venituri mai mici, în cazul apariţiei unor situaţii de stres”, a explicat Florian Neagu, director adjunct al Direcţiei de Stabilitate Financiară a BNR. Acesta a subliniat foarte clar că nivelul creditului pentru populaţie se apropie de pragul maxim de la care BNR consideră că expunerea este periculoasă. În aceste condiţii, explică oficialul BNR, apar riscuri atât pentru debitori, cât şi pentru stabilitatea financiară şi economică.
Care ar fi gradul optim de îndatorare
Pe piaţa bancară gălăţeană se observă că, deşi creditele în valută au avut în general o tendinţă de scădere, la sfârşitul lunii iulie a.c. având o valoare totală în echivalentul a 1,11 miliarde de lei, cu 170 milioane de lei în aceeaşi perioadă din 2016, nu acelaşi lucru se poate spune despre creditele în moneda naţională. Acestea din urmă au sărit după primele şapte luni ale acestui an de 2,33 miliarde de lei, cu 247 milioane de lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pentru a pune stavilă unor eventuale credite luate peste capacitatea de rambursare a clienţilor băncilor, BNR ţinteşte un prag maxim al gradului de îndatorare de 35-40 la sută pentru creditele de consum, aceasta fiind una dintre variantele analizate.
Şi creditele în lei pot fi riscante
Îngrijorarea băncii centrale este alimentată şi de potenţialele efecte pe care majorarea ratelor de dobândă la credite le-ar putea avea asupra debitorilor supraexpuşi. “Volumul de credit nou din ultimii ani l-a depăşit pe cel dat din 2007 şi 2008, când aveam condiţii minime în ceea ce priveşte cursul de schimb. Există acest risc, să înlocuieşti riscul de pe cursul de schimb cu riscul de pe rata dobânzii, având în vedere că în ultimii ani ratele de dobândă au fost la minime istorice. Va veni un moment când ratele de dobândă vor începe să crească. Atunci, serviciul datoriei pentru populaţie s-ar putea majora chiar semnificativ pentru cei mai vulnerabili”, a explicat Florian Neagu.
Avertismente privind creşterea îndatorării populaţiei au apărut încă din primăvara acestui an. Creşterile de salarii din anumite sectoare, mai ales cel bugetar, a alimentat şi consumul şi cererea de credite, însă aceasta este o cale ce ar putea duce într-o capcană, mai ales că anumiţi parametri macroeconomici, precum deficitul bugetar, deficitul comercial sau deficitul în sistemele de asistenţă publică sunt din ce în ce mai mari, iar acest lucru s-ar putea reflecta negativ inclusiv pe piaţa bancară.
