- Precupeţii îşi vând în continuare marfa lângă tomberoanele de gunoi
Piaţa Ancora, mândria cartierului Mazepa, se înscrie acum într-o galerie tristă a locurilor urâte, care au doar două posibilităţi: fie dispar şi sunt înlocuite cu ceva util şi frumos, fie sunt păstrate, dar li se schimbă faţa din toate punctele de vedere. Cert este că lucrurile nu mai pot rămâne în aceeaşi nemişcare total neproductivă. Putem spune cu mâna pe inimă că nimic nu s-a schimbat în cele câteva luni care au trecut de la ultima vizită a "Vieţii libere" în zonă.
Aceiaşi câţiva precupeţi încearcă, fără a reuşi, să-şi vândă marfa, într-un loc strâmt şi fără condiţii, pentru care însă plătesc poate mai mult decât câştigă într-o zi. Lângă piaţă sunt chioşcurile pline cu fructe şi legume, chioşcuri unde vânzătoarele sunt măcar protejate de ploaie şi vânt. Acestea le făceau parcă în ciudă puţinilor comercianţi care se încumetau joia trecută să-şi vândă marfa adusă cu greu de peste Dunăre sau de la ţară. Supermarketul din apropiere şi hala închisă din zonă îi atrag mai mult pe locuitorii din Mazepa decât oamenii care vin cu lapte proaspăt, dar în cantitate mică, sau cu zarzavaturi puţine, dar frumoase.
Deşi firma de salubritate a scos pubelele din metal şi le-a înlocuit cu altele din plastic, amplasamentul lor este acelaşi, lângă tarabele micilor comercianţi. Locul în care se vând produsele acestora este despărţit de un grilaj metalic, care nu reuşeşte deloc să fie o stavilă în calea microbilor. În timp ce discutam cu precupeţii, femeia de serviciu îşi făcea treaba, dând cu mătura şi numai ploaia măruntă, care umezea atmosfera, a făcut ca praful să nu se ridice. Chiar şi aşa, nu puteai să nu observi că nu făcea decât să împrăştie noroiul în zona care ar fi trebuit să fie extrem de curată.
Realitatea acestor mici precupeţi te face să te întrebi cât vor mai trena lucrurile. Poate mai marii oraşului au un alt plan cu această piaţă, care a făcut parte din viaţa gălăţenilor ce locuiesc în Mazepa şi îi rugăm pe această cale să le comunice şi celor care vin aici zi de zi cu speranţa că mâine va fi altfel. Cum arătam mai sus, pentru o tarabă, comercianţii plătesc zilnic 7,5 lei. Cinci lei costă jumătate din aceasta, iar oamenii sunt nevoiţi să stea să-şi vândă marfa până ajung să-şi acopere cheltuielile, deşi uneori nu reuşesc să facă asta. Oamenii se feresc să-şi dea numele sau să fie fotografiaţi, însă recunosc că-şi doresc să fie altfel şi pentru ei. Joi, pe o ploaie măruntă şi rece, comercianţii ne-au mărturisit că şi-ar dori ca locşorul acela, aşa mic cum este, să fie acoperit.
Micii precupeţi, cinci la număr, şi-au întins marfa în aşteptarea clienţilor. Singura lor nemulţumire pare să fie doar lipsa unei toalete, pe care n-au avut-o niciodată. „Eu sunt cea mai veche pe aici şi niciodată nu a fost toaletă. Măcar una ecologică să ne pună, aici în spate, undeva. Cu apa au rezolvat-o, dar cu WC-ul nu. Mai amintiţi-le şi de noi, poate vă ascultă, că pe noi nu prea ne bagă în seamă”, ne-a spus tanti Aneta, „care stă în Port” şi care în jurul orei 9.00 îşi aranja marfa, „adusă de peste Dunăre”, pe taraba pe care o închiriază cu cinci lei pe zi, „pentru că ia numai jumătate de loc”.
Ne uităm, de curiozitate, cum „au rezolvat-o cu apa”, şi vă ataşăm o fotografie mai grăitoare decât o mie de cuvinte. Cât despre faptul că pubelele „le strigă” trecătorilor să-şi facă plimbarea pe stradă şi nu pe trotuar, nici nu are rost să mai discutăm. Doar le amintim celor din Primărie că în acea zonă se află şi o şcoală. Mai mult ca sigur, mulţi părinţi din cartier îşi învaţă copiii cum să nu traverseze decât prin locurile marcate şi întotdeauna să meargă pe trotuar, pentru că pe străzi circulă maşinile. În cazul de faţă nu ştim cum reuşesc adulţii să-şi convingă puii să circule regulamentar şi nu putem decât să sperăm că autorităţile vor avea ochi şi inimă şi pentru siguranţa celor din această zonă.
Mazepa, un cartier încă select al oraşului, îşi schimbă faţa doar în locurile date cu chirie. Lucru care nu trece neobservat de cei din zonă, care însă ridică neputincioşi din umeri în faţa vremii şi a vremurilor. „Înainte, de aici mai luam pâine, ulei, acum au închis magazinul. Acum se vinde hrană pentru câini şi este un miros îngrozitor, iar unde era magazinul probabil vor face jocuri electronice”, a spus cu năduf un gălăţean, convins că nimic nu se va schimba în bine în cartier.
