Rănit sufleteşte mai mult şi mai tare decât sergentul lui Vasile Alecsandri fiziceşte, Costică D. Costică termină viaductul, se opreşte puţin şi se uită în urmă, trist şi cu un soi de scârbă irepresibilă faţă de Colosul indolent la suferinţa sa rezultată dintr-o prostie pe care nu poate să şi-o ierte. Şi parcă zice/trimite un fel de "adio, dragii şi ipocriţii mei vikingi!... adio, strungul meu fruntaş în producţie degeaba!... adio, garoafa mea complice!"... Trece c ...

Ne despărţim... (năprasnic!)... în silabe, în seara asta, ori mai stăm întregi, să cadă întunericul pe casă, gramatical, încet, fără de legi? cu timpul meu ş-al tău într-o clipită, vrei despărţire grabnică, la geam, ori vrei să facem praf din veşnicie... şi moartea să ne strige cu: sesam, deschideţi, sunt aicea, sunt aproape... şi eu vreau despărţită în silabe!? Am încercat (şi) singur... dar nu merge: strâmb (eul meu) nu stă la despărţit, nici cratima nu ar ...

Porneşte Judecata...!... El... (Jur al Ne/Fiinţei/ şi pată a Luminii şi chior şi surd şi mut)... dă traistă cu Păcate şi traistă cu Iertare!... (văd viaţă lungă-n iaduri şi moarte-n rai aud!...) Sinus pătrat de Zero-i un cosinus de Toate?!... Departe-s de plecare s-aproape sub călcâi, vreau dreapta plecăciune a turnului din Pisa şi-nţelepciunea strâmbă a şarpelui Dintâi! Cum să refuz păcatul când chire chiraline îmi umblă-(n toiul nopţii) la vis şi la zăvor, ...

Da... deja e mâine, deja mai sunt treisprezece minute şi trebuie să înceapă şedinţa de înfierare a faptei lui Costică D. Costică în lumina sclipitoare a circularelor sosite chiar acum de la Centru în plicuri rotunde. Proletarii se adună în sala de mâncat rahat, ciuperci şi borş. Toţi sunt cătrăniţi, toţi vor să vorbească pe marginea strungarului, toţi sunt porniţi să-l condamne şi să-l amestece cu ou şi cu oţet. Iată, apare secretarul de partid. Ăsta-i unul dintr ...

Poate vine noaptea bună, straşnic vine, ca o zână a-ntunericului...ştiu, niciodată n-a fost vruna mai frumoasă...!... O păstrăm...să o avem pentru-n târziu?   ori o dăm de-a rostogolul cât durează şi-o valsăm (printre săruturi) până când nu mai pleacă toată ziua, şi rămâne, şi-o s-avem aceeaşi noapte pe pământ?   Straşnic vine ziua bună...ceea-n care (ne)-am valsat noaptea trecută-n locul ei, şi valsăm o noapte-ntreagă toată ziua, până sar (din ochii stel ...

Strungarul nostru şi al vostru şi al tuturor intră aproape ultimul pe Poarta Mare a lui "Gheorghiu-Dej". Cât pe ce să-l pună osteneala în situaţia de a lăsa fruntea în jos, de a-i crăpa obrazul de ruşine în faţa colegilor zglobii, în faţa partidului şi statului a toate cunoscător. Intră ca furtuna-n vestiar, se dezbracă şi se îmbracă mai iute decât în armată, schimbă garoafa şi-i pune apă neîncepută...şi se repede la "Carusel". Aşează floarea la locul ei, îşi ...

Vecernii lungi şi grele ridică rugăciune şi slavă spre cutia cu milă şi izbândă...!... Începe vânătoarea aceea, de himere: un ochi pândeşte prada şi unul o descântă!   Sunt multe? sunt puţine?...Sunt lacom, mi se pare că nu-mi ajung o viaţă...şi trag pe săturate rafale de cartuşe umplute cu nectaruri, zic tabla înmulţirii şi cer fecunditate!   Ce fel (mă) râde lumea, crezându-se reală, eternă şi stăpână pe ceste/cele toate...!... Şi fiecare-şi face mormân ...

Maistrul Vasile C. Vasile îl ajută pe frezorul Tănase N. Tănase să-l care-acasă pe strugarul Costică D. Costică. Şi, când îl vede hârbuit de muncă, nevasta ăstuia dă-n smiorcăială. Până şi vrednicului francez experimentat, aflat în schimb de senzaţii tari cu jumătatea lui nea Costică, i se aburesc ochişorii. Biata femeie crezuse că muncitorul cu garoafa, bărbatul ei atâta de tolerant, se duce cu şleahta la "Două babe", nu vine nitam-nisam peste ea, taman când îi o ...

Te salut fără milă, monşer Neculai... eşti focar de tandreţe, depozit de pace, cămară cu dulce şi acru, cu tot...!... Tu n-ai fugi/încolo! tu ai hai/încoace!   Ai câine, ai mâţă...şi ai papagal... ai doamnă suveică, dă-n clocot şi tace, îţi umple borcane cu suflet, cu vis...!... Tu n-ai fugi/încolo! tu ai hai/încoace!   Ai casă, ai gard, ai copii...dar nu ai statuie şi loc printre neamuri buimace... găteşte-ţi războiul, suveica e-n toi...!... Tu n-ai fugi/încolo! ...

Din Valea Bădălanului, dinspre Şantierul Naval, se aude sirena lui Roaită. Bate până-n Combinatul Gheorghiu-Dej. Până-n Bârlad bate. Până-n casa memorială a lui Gheorghe bate. Că asta nu-i sirenă din aia, ca nevasta lui nea Costică, ori ca nevasta secretarului BOB. Nu-i nici din aia, cum a lui badea Ulise când târâia creanga prin lichidele globului terestru. Sirena lui Roaită trezeşte/strigă tot poporul la muncă populară, fugăreşte tot poporul la odihnă populară, mobil ...