Moto: "Bună dimineaţa, doamna mea Ninsoare,/ doamna mea Furtună, doamna mea Omăt!.../ doamna mea Zăpadă, ce Alunecare/ mă aruncă tocmai, tocmai, tocmai... hăt,/ unde mai aşteaptă săniile noastre,/ vrăbiile noastre, caii noştri sfinţi,/ stânele cu mieii, oile... şi mila/ din închipuirea lupilor cuminţi!" (anonim folk)
Parcă nu te-am văzut de o mie de ani...
parcă o mie de ani ai fost plecată
să-mi aduci nu-mă-uita(re) şi umbră de tei,
să-mi aduci Totdeauna, să-mi aduci Niciodată!
Parcă toate au fost nişte visuri de când
căutam apă vie în marea cea Moartă...
vreau să dorm, şi să dorm... să visez Totdeauna
cum, odată şi odată, ai să-mi aduci Niciodată!
Tocmai, tocmai, tocmai... hăt! (sigur că da! nu?) Scris de Ion Zimbru
Ion Zimbru
Articole recente - Ion Zimbru
Două zile cu Maria la cules (IV) Din colecţia „Cele mai triste poezii rămase tablou” ULTIMA ÎNFLORIRE (la mormântul doamnei Dida Budacu – Respect!) Două zile cu Maria la cules (II) Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” ABANDON (stare de zi pe unitate) Două zile cu Maria la cules (I)
Mai multe din această categorie:
