E gata...(mâine, vin gladiatorii!)...
să-i aşteptăm (la porţi) cu vin şi flori...
sunt blânzi şi mulţi, dar nu vă fie frică,
fiindcă au murit de-atâtea ori!
Timpul stă-n loc, arena e curată...
ce vreme de spectacol până când
un Om de sus gândeşte şi arată
cu degetul spre cer sau spre pământ!
E gata...(un semnal!)...începe moartea...
ce fiare reci şi calde...(jurul tot!)...
vibrează-n zăngăniri şi în salive,
cer sânge, vor victorie...şi scot
aplauze, şi răcnete, şi poftă,
continuu, pe faţă şi pe dos...
nu vor să vadă nici un strop de viaţă
n-arena cu măcel foarte frumos!
Ce fiare stau să se deschidă poarta,
flămânde, invitate la festin...
Cezarul...(nesătul!)...se umflă-n lauri
şi cască sec, viclean şi para/fin!
Totul e gratis, mult...ce ne/murire
pe-acest nisip fierbinte, năclăit!...
Gladiatorii mor fără oprire
fiindcă cel de Sus e adormit!
Gata! (victorie şi festin) Scris de Ion Zimbru

Ion Zimbru
Articole recente - Ion Zimbru
Două zile cu Maria la cules (IV) Din colecţia „Cele mai triste poezii rămase tablou” ULTIMA ÎNFLORIRE (la mormântul doamnei Dida Budacu – Respect!) Două zile cu Maria la cules (II) Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” ABANDON (stare de zi pe unitate) Două zile cu Maria la cules (I)
Mai multe din această categorie: