Vino-n sufleţirea mea,/ că afară-i frig şi plouă...
te aştept cu ochii mari/ şi cu mâinile-amândouă,
te aştept şi te primesc/ lângă teiul de la poartă,
tei adus de tatăl meu,/ tocmai de la marea moartă
când era o mică vie,/ când s-a dus (acolo) tata
ca să îmblânzească drumul/ mântuirii, cu lopata,
şi-a primit răsplată puiul/ cestui tei de la femeia
care l-a făcut pe domnul/ şi-a eliberat scânteia
ştergătoare de metehne,/ iertătoare de păcate...
vino, e un tei de veste,/ plin cu păsări cumsecade,
şi înalt până la domnul/ dus (acolo) să aştepte
îndreptarea celor strâmbe,/ îndoirea celor drepte,
să se-ntoarcă înc-o dată,/ înc-o dată, înc-o dată...
şi să dreagă drumul tatei:/ dumnezeul cu lopată...
şi să dreagă drumul mamei:/ dumnezeie de mereu...
teiul tatei!... şi al mamei!.../ şi al sufletului meu!
Buletin meteorologic (de la dumnezeul cu lopată) Scris de Ion Zimbru
Ion Zimbru
Articole recente - Ion Zimbru
Două zile cu Maria la cules (IV) Din colecţia „Cele mai triste poezii rămase tablou” ULTIMA ÎNFLORIRE (la mormântul doamnei Dida Budacu – Respect!) Două zile cu Maria la cules (II) Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” ABANDON (stare de zi pe unitate) Două zile cu Maria la cules (I)
Mai multe din această categorie:
