Pasăre nouă, pasăre veche... (ehehei!)

Scris de Ion Zimbru

Vineri, 30 Mai 2014 00:00

Mă duc la ea să văd ce face,
să-mi spună dacă are ce mai face...
chiar acum plec spre dealul cu singurătatea ei,
cu lacrimile ei, cu ne/răbdarea ei,
cu toate pietrele cele bune şi cele rele,
cu tot ce are în suflet, de atâta vreme... ehehei!

Mă duc la ea... mă apropii de ea...
şi-n toate aripile văd că are cuibare cu păsări,
şi-n toate pietrele are cuibare cu păsări,
şi-n toate firidele are cuibare cu păsări,
şi-n toţi ochii are cuibare cu păsări,
şi se învârte... şi merge... şi se învârte... ehehei!

Bate vântul... şi mă aşez lângă ea...
vine la mine o pasăre veche şi nu zice nimic...
vine la mine o pasăre nouă şi zice:
sora mea începe să tacă, să tacă, să tacă...
a sosit ceasul tău şi al meu, vrei/nu vrei...
şi vezi ce frumos macină moara asta... ehehei!