Alimentaţia este un lucru foarte important pentru un om sănătos care vrea să rămână aşa. Excluderea unor alimente sau a altora din dietă nu ne face mai sănătoşi, dimpotrivă. Nu ne ajută nici măcar să slăbim decât pentru o perioadă scurtă, după care ne trezim cu şi mai multe kilograme. Prin urmare, iată ce trebuie să mâncăm, cât, cum şi care sunt dietele care ni se potrivesc.
Obiceiurile alimentare greşite ne aduc, în timp, o sumedenie de probleme de sănătate pe care le "reparăm" apoi cu greu. Posibilitatea de a cumpăra alimente foarte apetisante, foarte gustoase, la orice oră şi în orice cantitate, la un preţ accesibil face tot mai dificilă menţinerea unei greutăţi normale. Acest lucru nu este totuşi o misiune imposibilă, dau asigurări medici nutriţionişti. Totul este să vrem.
"Despre alimentaţie trebuie să ştim că este, probabil, cel mai important lucru pentru un om sănătos. Şi pentru a menţine sănătatea. Pentru că suntem ceea ce mâncăm. Corpul nostru e format din ce mâncăm", explică prof. dr. Cristian Serafinceanu, medic primar de diabet, nutriţie şi boli metabolice, la Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Dr. N.C.Paulescu" din Bucureşti, potrivit "Adevărul".
În al doilea rând, trebuie să ştim că alimentaţia omului modern este compusă, în prezent, dintr-o selecţie a alimentelor şi a modului lor de preparare, care s-a făcut într-un milion, un milion şi jumătate de ani, de când e omul pe pământ, adaugă universitarul. "Deci, prin încercări repetate, omul a văzut că îi merge mai bine dacă prelucrează termic alimentele, că unele lucruri sunt bune de mâncat, că altele nu, şi s-a selectat această modalitate sau comportament alimentar. Ce mâncăm, când mâncăm, şi aşa mai departe. În timp, acest mod de alimentaţie a ajuns foarte adânc în metabolismul uman, în metabolismul celular, chiar şi în materialul genetic. Şi asta trebuie să înţelegem, pentru că orice modificare drastică, radicală a dietei, de azi pe mâine, cum sunt multe diete pe care le găsim prin toate revistele, de genul de mâine mâncăm numai iaurt şi pătrunjel nu poate să ne facă bine", avertizează medicul.
"Este ilogic. Ceva ce s-a selectat, s-a construit într-un milion de ani de evoluţie a omenirii, nu poţi să schimbi de azi pe mâine şi să fie bine. Deci, ceea ce numim intervenţie nutriţională – că este ea profilactică - ca să nu ne îmbolnăvim -, că este ea pentru a menţine greutatea normală, că este pentru a fi complementară în tratamentul unor boli cronice - ceea ce numim nutriţie clinică - deci, orice intervenţie nutriţională trebuie să fie minimală. Doar cât este necesar faţă de alimentaţia omului sănătos, obişnuit“, mai spune prof. dr. Cristian Serafinceanu.
Cum scădem în greutate dacă avem nevoie
Dacă vrem să slăbim, prima întrebare pe care trebuie să ne-o punem este aceea dacă avem nevoie. Adică, dacă este vorba de o indicaţie medicală sau e problema de imagine. "Dacă este vorba de o indicaţie medicală - pentru oamenii supraponderali, pentru cei obezi, pentru cei care au riscuri legate de creşterea în greutate cum sunt de exemplu, riscurile cardiovasculare sau riscurile reumatice - da, la aceştia trebuie scăzut în greutate. Iar pentru asta, trebuie o dietă foarte bine gândită", atrage atenţia medicul nutriţionist. "Pentru că orice aşa-zisă cură de slăbire este o ameninţare pe care organismul o percepe ca atare, aşa cum spuneam. Şi atunci se declanşează nişte mecanisme de apărare împotriva ei. Şi aţi văzut că toată lumea spune: da, am scăzut patru-cinci kilograme şi apoi nu am mai scăzut, mănânc tot la fel şi mă menţin acolo. Păi, din acest motiv. Pentru că organismul se apără de scăderea în greutate. Apare acest platou", accentuează specialistul.
În al doilea rând, scăderea aceea rapidă în greutate nu se face din ţesutul adipos, din ţesutul gras. "Ar fi bine, dar nu se întâmplă. Scazi în greutate aproximativ o treime ţesut gras, o treime masă musculară şi o treime apă. După care se intră în platoul acela care poate să dureze şi trei luni sau mai mult, şi, de obicei, acolo multă lume renunţă la cura de slăbire, se alimentează ca înainte, dar datorită mecanismelor de protecţie pe care le declanşează cura de slăbire se îngraşă nu acolo unde a fost înainte, ci deasupra", explică universitarul eşecul celor mai multe diete.
