În România, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză a mortalităţii, fiind responsabile de circa 60 la sută din totalul deceselor înregistrate la nivel naţional, adică de trei ori mai mult decât decesele provocate de cancer, potrivit medicului Dragoş Vinereanu, preşedintele Societăţii Române de Cardiologie (SRC).
"60 la sută dintre români mor prin boli cardiovasculare, faţă de 19 la sută care mor prin cancer. Deci e clar că, din acest punct de vedere, bolile cardiovasculare omoară cei mai mulţi dintre cetăţenii României. Mortalitatea prin boli cardiovasculare este principala cauză a unei speranţe de viaţă reduse în România, în comparaţie cu multe dintre statele membre ale Uniunii Europene. În fapt, speranţa de viaţă în România este cu circa zece ani mai redusă decât în Uniunea Europeană. Ca atare, bolile cardiovasculare omoară cel mai frecvent românii şi le scurtează viaţa", a declarat dr. Dragoş Vinereanu, medic primar cardiolog, cu ocazia Zilei Mondiale a Inimii, marcată pe 29 septembrie.
Situaţia are legătură cu finanţarea sistemului de sănătate
Specialistul a precizat că această situaţie prezentată este în strânsă legătură cu finanţarea sistemului de sănătate, cel din România fiind unul dintre cele mai slab finanţate din UE. "Acestea sunt date din 2014. În 2018, lucrurile s-au mai ameliorat puţin, dar în continuare procentul din PIB acordat Sănătăţii este unul dintre cele mai mici din Europa. Deşi populaţia României a scăzut din 2000 în 2016 cu aproape 15 la sută, numărul total de decese prin boli cardiovasculare a scăzut cu doar 3 la sută la femei şi 8 la sută la bărbaţi. Cu alte cuvinte, dacă relaţionăm această reducere a bolilor vasculare în funcţie de reducerea populaţiei, constatăm că de fapt decesele prin boli cardiovasculare, în ultimii 16 ani, au crescut", a afirmat preşedintele SRC, citat de agerpres.ro.
Potrivit acestuia, bolile cardiovasculare "omoară" din ce în ce mai mulţi tineri cu vârsta medie de 30 de ani, la femei, şi 39 de ani, la bărbaţi. Societatea Română de Cardiologie a mai anunţat că îşi propune să se implice activ, prin campanii de informare şi conştientizare, prin programe de screening ai factorilor de risc cardiovascular şi de diagnostic precoce.
Prevenţie precară
Preşedintele Fundaţiei Române a Inimii, dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu, medic primar cardiolog, fost preşedinte al SRC, a arătat că situaţia bolilor cardiovasculare rămâne aceeaşi, deşi în ultimii 10-15 ani s-au făcut eforturi financiare "fantastice", explicând că acest lucru este cauzat de o prevenţie primară precară, prin care aceste boli ar putea fi reduse cu "până la 80 la sută".
"Punctul slab pe care îl avem este prevenţia primară. Impactul măsurilor de prevenţie primară este, pe de o parte, mult mai puţin costisitor, iar efectul este mult mai mare. Aici este rolul Fundaţiei Române a Inimii pe cei patru factori de risc: hipertensiunea, lipsa de mişcare, colesterolul crescut şi fumatul. Copiii şi tinerii trebuie să ştie să îşi măsoare singuri tensiunea arterială, acasă, şi să ajungă la medic atunci când este nevoie. La fel, facem eforturi pe educaţie, iar impactul trebuie să fie foarte scurt, prin materiale video. Este un lucru pe care încercăm să îl facem acum, inclusiv prin canalul de televiziune al SRC", a spus dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu.
Medicul a mai arătat că eficienţa acestor măsuri de prevenţie primară se poate observa în ţări precum Finlanda, care ocupa locul întâi la mortalitatea prin boli cardiovasculare în anii '70, cu 80 la sută din totalul deceselor, iar în prezent a ajuns la doar 22-25 la sută, sau Danemarca, ţară "care a acceptat să plătească amenzi către comunitatea europeană, interzicând importul anumitor alimente ce afectau starea de sănătate cardiovasculară" şi care are acum o mortalitate din cauza acestor boli de doar 25 la sută, faţă de 60 la sută, cât are România.
Peste 17 milioane de oameni mor anual din cauza bolilor cardiovasculare, în timp ce România se înscrie în tendinţele globale ale acestei patologii, ocupând primul loc în Europa din cauza bolilor cardiovasculare şi cel de-al doilea loc la accidentele vascular-cerebrale, cauzate tot de boli cardiovasculare. Numărul românilor cu boli cardiovasculare care beneficiază de tratament este de peste 30.000.
