O dietă bună, atunci atunci când suferi de diabet, te poate ajuta la un mai bun control al zahărului în sânge, precum şi al greutăţii. Cu alte cuvinte, să te simţi mai bine. Unele dintre cele mai populare regimuri alimentare pot creiona o hartă a opţiunilor din care se pot alege cele mai potrivite.
Pasul numărul unu într-o dietă potrivită a persoanelor cu diabet este porţionarea felurilor şi a caloriilor. Ocoliţi prăjelile, dulciurile, băuturile îndulcite şi orice este sărat sau gras. Atenţia trebuie să fie pe vegetale, cereale integrale, proteine provenite din carne slabă, lactate degresate şi grăsimile sănătoase. Totodată, este nevoie de mese la ore fixe, pentru a menţine constant nivelul glicemiei. Medicul nutriţionist este cel care împreună cu pacientul pot întocmi un plan alimentar care trebuie urmat întocmai.
Nu trebuie să renunţi la carbohidraţi pentru faptul că suferi de diabet. Dacă vrei să încerci o dietă care limitează aceşti compuşi - precum Atkins sau South Beach - vorbeşte cu medicul tău despre această oportunitate. Cercetările referitoare la beneficiile dietei sărace în carbohidraţi sunt împărţite.
Dieta mediteraneană
Compusă mai ales din legume şi fructe, peşte, pui, nuci, ulei de măsline şi cereale integrale, această dietă este cunoscută ca fiind una benefică pentru inimă şi sistemul circulator. Ceea ce trebuie mâncat mai rar este carnea roşie, untul şi sarea. Studiile făcute au arătat că acest tip de dietă poate ajuta la ţinerea nivelului de zahăr din sânge sub control, potrivit site-ului de ştiri medicale webmd.com. Vinul roşu nu este contraindicat, dar Asociaţia americană pentru diabet nu recomandă mai mult de un pahar pe zi pentru femei şi două, pentru bărbaţi.
Dieta DASH este recomandată de nutriţionişti pentru persoanele care vor să-şi reducă tensiunea arterială şi are în componenţă fructe, legume, lactate degresate, carne slabă, cereale integrale, peşte, nuci şi fasole. Dulciurile sunt şi ele permise, dar ar trebui consumate cu moderaţie. Un studiu realizat în 2011 a arătat că acest regim alimentar poate îmbunătăţi reacţia insulinei, dacă este combinat cu un program de exerciţii fizice şi de pierdere în greutate.
Dieta Zone are ca scop normalizarea nivelului glicemiei. Mesele sunt compuse 40 la sută din carbohidraţi, 30 la sută proteine şi 30 la sută grăsimi. Sunt permise alimente precum puiul, orzul, dar nu şi cartofii şi gălbenuşul de ou. Un studiu realizat în 2015 arată că are un efect pozitiv asupra controlului glicemiei şi ajută la slăbit, astfel că întreabă-l pe medicul tău dacă nu este o opţiune bună.
Dieta Paleo
Ideea din spatele dietei Paleo este aceea că trebuie mâncat ceea ce ne-am obişnuit ca fiinţe umane de-a lungul timpului, înainte de apariţia fermelor. Această înseamnă fără lapte, zahăr rafinat, legume, cereale, ulei. Sunt permise legumele şi fructele, carnea slabă, peştele, nucile şi seminţele. Poate suna sănătos, dar sunt puţine date ştiinţifice care să confirme.
Glutenul este o proteină care se găseşte în anumite cereale. Persoanele cre suferă de boala celiacă trebuie să aibă o dietă fără gluten. Convingerea populară este că, dacă elimini glutenul din alimentaţie slăbeşti, ţi se îmbunătăţeşte digestia şi ai un plus de energie. Dar nu există nicio dovadă ştiinţifică în acest sens. În plus, glutenul se găseşte peste tot, de la sosuri de salată şi până la vitamine. Prin urmare, nu este nevoie să urmezi o diată fără gluten decât dacă medicul îţi recomandă asta.
Dieta alcalină
Teoria pe care se bazează dieta alcalină este că alimentele precum făinoasele, carnea şi zahărul cresc aciditatea corpului şi asta te îmbolnăveşte, pe termen lung. Alimente precum legumele şi seminţele, pe de altă parte, îţi pot schimba chimia corporală, făcând-o mai alcalină. Nu sunt însă studii care să susţină această idee.
Nu în ultimul rând, postul intermitent poate fi periculos pentru persoanele cu diabet. Acestea au nevoie să mănânce la ore fixe şi dacă se ţine post intermitent pot apărea căderi de glicemie şi deshidratare. O variantă de post intermitent prepune să mănânci orice doreşti în decursul a opt ore, după care să nu mai mănânci nimic pentru următoarele 16 ore.
