Părem să fim conştienţi de gravitatea hepatitei C, dar nu ne testăm, arată un sondaj făcut public de Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România - APAH-RO. Sondajul este reprezentativ la nivel naţional şi analizează comportamentul românilor cu privire la afecţiunile hepatice, fiind efectuat în perioada octombrie-noiembrie 2018.
Conform datelor, aproximativ 70 la sută din persoanele chestionate au răspuns că nu s-au testat niciodată pentru a depista dacă sunt infectate cu virusul hepatitic C. Doar o proporţie de 6 la sută susţine că a făcut un astfel de test în ultimul an. Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că peste 90 la sută din români sunt conştienţi de gravitatea hepatitei C.
"În ceea ce priveşte hepatitele, începând din acest an, pentru persoanele asigurate, testarea se poate face gratuit, prin intermediul medicilor de familie. În plus, pentru hepatita C, există programul interferon-free, care poate fi accesat de către cei diagnosticaţi, începând cu gradul unu de fibroză", a declarat Marinela Debu, preşedinte APAH-RO.
Al treilea an de program de tratament fără interferon
Programul fără interferon pentru pacienţii care suferă de hepatita C, desfăşurat de Ministerul Sănătăţii prin CNAS, a intrat deja în cel de-al treilea an, dar 72 la sută din populaţia României nu ştie că există această posibilitate de tratament. În aceste condiţii, 57 la sută din cei diagnosticaţi cu hepatită C au urmat acest tip de tratament, iar 36 la sută dintre pacienţi varianta cu interferon. Restul de 7 la sută dintre pacienţi spun că nu au urmat niciun tratament.
O lipsă a informării este demonstrată şi de faptul că peste jumătate dintre repondenţi nu cunosc faptul că, de anul acesta, fiecare persoană asigurată are dreptul să se testeze gratuit - analiza markerilor virali pentru hepatitele B şi C - cu trimitere de la medicul de familie. "În România, aproximativ 600.000 de români trăiesc cu hepatită cronică C, iar aproximativ 800.000 au hepatită cronică B. Pentru a ne alinia obiectivului OMS de eliminare a hepatitelor virale până în 2030, trebuie să parcurgem etape importante, precum prevenţia şi diagnosticarea. Controalele medicale nu trebuie să fie privite drept o ultimă soluţie atunci când ne simţim rău, ci trebuie să devină o rutină anuală, pentru a preveni complicaţiile care ne pot afecta viaţa pe termen mediu şi lung", a concluzionat Marinela Debu.
