Măsuri pentru prevenirea infecţiei cu virusul West Nile, boala care a produs deja două decese în România

Măsuri pentru prevenirea infecţiei cu virusul West Nile, boala care a produs deja două decese în România

Pentru că pot transmite multe boli, ţânţarii sunt considerate cele mai periculoase animale
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)
Fii primul care postează comentarii!

Două persoane au murit vara aceasta din cauza complicaţiilor produse de infecţia cu virusul West Nile. Microbul, specific regiunilor tropicale, este transmis prin înţepătura de ţânţar. Infecţia provocată de acest microorganism nu are un tratament specific şi nici un vaccin prin care să poată fi prevenită. Atunci când organismul bolnavului este deja slăbit, boala poate fi fatală.

Primele simptome date de infecţia cu virusul West Nile pot varia destul de mult. „Nu orice infecţie cu acest virus provoacă în mod automat meningită. Simptomele pot merge de la o simplă febră, care mimează o infecţie respiratorie, la febră puternică, însoţită de dureri de cap, de vărsături şi, uneori, de stări confuzionale”, a explicat, pentru „Viaţa liberă”, dr. Mihaela Ganea, medic primar boli infecţioase.

Spre deosebire de alte tipuri de meningite, cele provocate de infecţia cu West Nile au, de regulă, o evoluţie favorabilă. Important este să mergeţi la un serviciu de urgenţă sau la un cabinet medical, în cazul în care durerile de cap devin insuportabile, ceafa devine rigidă şi apar frisoane cauzate de febră. Aceste simptome devin şi mai puternice atunci când bolnavul se apropie de o sursă de lumină. Netratată imediat, infecţia poate provoca comă şi chiar deces.

Pentru că nu există vaccin care să prevină infecţia şi nici tratament specific, este foarte important să luăm anumite măsuri de prevenire a înţepăturilor de ţânţari. Seara şi pe timpul nopţii, atunci când micile insecte sunt foarte active, trebuie să purtăm haine cu mânecă lungă, dacă ieşim din casă. Ferestrele camerelor trebuie să fie prevăzute cu plase fine. „O opţiune eficientă constă în folosirea pe piele a spray-urilor contra insectelor. La rândul lor, autorităţile trebuie să stropească cu insecticid în zonele bogate în vegetaţie”, a adăugat dr. Mihaela Ganea.

Program naţional de supraveghere

În România, prima epidemie cu West Nile a fost confirmată în anul 1996. Anul următor, a fost implementat un sistem de supraveghere şi protecţie în judeţele riverane Dunării. Perioada critică este cuprinsă între lunile mai şi octombrie. În anul 2009, ca urmare a apariţiei unui număr tot mai mare de cazuri la om, sistemul de protecţie s-a răspândit şi în celelalte judeţe. În anul 2010, România a trecut printr-o nouă epidemie cauzată de infecţia cu virusul West Nile.

Cum au ajuns în România ţânţarii periculoşi

Specialiştii nu ştiu cu exactitate cum au ajuns în ţara noastră ţânţarii purtători ai virusului West Nile. Acest germen este foarte des întâlnit în Egipt, Iordania, Israel, Orientul Mijlociu, India şi în câteva foste state ale Uniunii Sovietice. Autorităţile au identificat ca posibile cauze ale răspândirii virusului vijeliile, păsările migratoare sau diferite mamifere mari şi mici. Circuitul virusului este de la păsări la ţânţari şi iar la păsări. În acest ciclu pot fi implicate şi alte mamifere, incluzând aici şi omul. Deşi infecţia este transmisă prin înţepătura ţânţarilor, insectele preiau virusul de la păsări. Din acest motiv, este foarte importantă curăţarea coteţelor şi vaccinarea conformă a părăsilor. De la înţepătură pot trece între trei şi 15 zile până ce apar simptomele. În această perioadă asimptomatică, are loc incubaţia virusului.

Citit 1202 ori Ultima modificare Joi, 15 August 2019 16:23

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.